Primarii amenință cu proteste în fața Guvernului. Administrațiile locale vor mai mulți bani de la bugetul central

Conflictul dintre primari şi Guvern este fără precedent în România. Administraţiile locale amenință administrația centrală cu proteste în fața Guvernului dacă nu primesc suma pe care o consideră corectă din bugetul statului.

Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad: „Dacă puctul nostru de vedere nu va fi aprobat, ne vom deplasa în faţa guvernului ca protest în numele cetăţenilor, pentru că reprezentăm cetăţenii din România şi banii nu se iau de la primărie, ci de la oameni care doresc dezbatere. E regretabil că discutăm două ore şi jumătate şi reprezentanţii guvernului ne-au adus acuzaţii care nu-şi au sensul să spui de ce ai excedent bugetar, de ce ai mai mult decât celălalt”.

Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 din Bucureşti: „Le-am spus punctul nostru de vedere, că noi considerăm că în UE minimul pe administraţia locală e 30%. Considerăm că şi în România trebuie să fie măcar în zona de minim, adică o treime din buget. Au fost mai multe discuţii în această seară, a fost o tendinţă de a discuta despre cote şi cum se împart, dar considerăm că e o discuţie depăşită, cât timp cotele înseamnă mai puţin de 10% din buget”.

Eugen Teodorovici, ministrul de Finanţe: „Am promis că mâine să ieşim cu varianta finală pe care sperăm noi să o agreeze cea mai mare parte dintre cei care au fost prezenţi astăzi la şedinţă. Au fost mai multe propuneri referitiare la impozitul pe venit care rămâne la nivel local de 100% între consilii judeţene, municipii, oraşe şi comune.

Comunicat de presă al Asociației Orașelor din România

Asociaţia Oraşelor din România, reprezentantă a oraşelor mici şi mijlocii din România, solicită imperios Ministerului Finanţelor Publice şi Guvernului următoarele:

1. Respectarea angajamentelor luate de Guvernul României în programul de Guvernare 2018-2020, în cadrul Capitolului „Administraţie publică. Politici regionale” punctul 2. „Finanţarea autorităţilor locale”, conform cărora impozitul pe venit şi impozitul din pensii vor reveni integral bugetelor administraţiilor publice locale, începând cu 1 ianuarie 2019, şi repartizarea către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în următoarele cote, astfel:

a. 60% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;

b. 20% la bugetul local al judeţului;

c. 20% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor.

2. În cadrul mecanismului folosit pentru echilibrarea bugetelor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, prin care se completează veniturile proprii în vederea asigurării unui buget minim de funcţionare, stabilirea sumei pe locuitor să se facă ţinând cont de faptul că aproape toate unităţile din mediul urban organizează şi asigură funcţionarea unor servicii publice de diversitate, mărime şi complexitate sporite, care deservesc, pe langă locuitorii acestor UAT-uri şi locuitorii din comunele învecinate.

Susţinem ca sumele pe locuitor care se vor lua în calcul la asigurarea bugetui minim de funcţionare pentru anul 2019 să fie:

a. 850 lei/locuitor pentru unităţi administrativ-teritoriale care au statut de comună.

b. 1.000 lei/locuitor pentru unităţi administrativ-teritoriale care au statut de oraş sau municipiu, altele decât municipiile reşedinţă de judeţ.

c. 1.150 lei/locuitor pentru unităţi administrativ-teritoriale care au statut de reşedinţă de judeţ.

3. Pentru comune, oraşe, municipii şi judeţe să se stabilească ca nivel minim al bugetelor de funcţionare următoarele valori:

2.000.000 lei pentru comune cu până în 5.000 de locuitori;

5.000.000 lei pentru comune cu un număr mai mare de 5.000 locuitori;

8.000.000 lei pentru oraşele cu un număr mai mic de 10.000 de locuitori;

15.000.000 lei pentru oraşele şi municipiile care nu sunt reşedinţă de judeţ, cu un număr între 10.001 locuitori şi 20.000 locuitori;

30.000.000 lei pentru oraşele şi municipiile care nu sunt reşedinţă de judeţ, cu un număr între 20.001 locuitori şi 50.000 locuitori;

40.000.000 lei pentru municipiile care nu sunt reşedinţă de judeţ, cu un număr mai mare de 50.000 locuitori;

60.000.000 lei pentru municipiile reşedinţe de judeţ;

90.000.000 lei pentru judeţe.

4. Sumele din taxa pe valoarea adăugată care se alocă pentru echilibrarea bugetelor locale să fie cel puţin egale cu sumele alocate cu această destinaţie în bugetul de stat din anul 2018 sau cel puţin suficiente pentru asigurarea unor bugete minime de funcţionare la valorile prevăzute la punctul 2.

5. Excluderea oricărei abordări eronate, în vederea asigurării unui buget minim de funcţionare pentru municipii, oraşe şi comune a sumelor considerate excedent la sfârşitul anilor anteriori, întrucât cea mai mare parte a sumelor denumite astfel în legea bugetului de stat pe 2018 au reprezentat credite bugetare neutilizate din motive obiective.

6. Constituirea în cadrul bugetului de stat a unui fond special din care să fie susţinută cofinanţarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene şi a unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale care au dreptul să beneficieze de sumele în cauză.

Ne delimităm strict de prevederile din propunerea de lege de buget pentru anul 2019 privind alocarea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale făcută de actualul Guvern, autonomia locală şi capacitate de dezvoltare a unităţilor administrativ-teritoriale fiind puternic afectată de propunerile făcute zilele acestea de către membrii Executivului.
Asociaţia Oraşelor din România face apel la raţiune şi echilibru, cerând Guvernului României să înţeleagă nevoile reale ale comunităţilor locale şi să găsească, împreună cu structurile asociative ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, soluţii pentru finanţarea acestora.