Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Mircea Hava: „Avem de recuperat 6 milioane de euro de la Guvern din corecții și rambursuri. Stăm cu mâna întinsă după banii noștri”


Publicat

Primarul Mircea Hava i-a convocat pe jurnaliști într-o conferință de presă vineri, pentru a readuce în atenția publică situația banilor pe care Primăria îi are de recuperat de la Guvern, în urma corecțiilor aplicate și a rambursurilor neplătite din proiectele europene derulate în Alba Iulia. Potrivit primarului, este vorba despre o sumă de peste 6 milioane de euro, bani ce ar trebui să existe în conturile primăriei, însă Guvernul întârzie plăţile.

Primăria municipiului Alba Iulia a solicitat Guvernului rambursarea sumelor din corecţiile financiare aplicate pe 4 proiecte pe fonduri europene şi recâştigate în instanţă, în valoare totală de 19.411.517,73 lei, dar şi virarea sumelor de rambursat pentru plăţile deja efectuate de primărie în 6 proiecte, în valoare de 7.850.341,36 lei.

„Banii de care vorbim li-i datorează guvernul albaiulienilor, nu municipalității. Și nu sunt doar bani. Sunt o parte din prezentul orașului și, mai grav, o parte dintr-un viitor, pe care contam și pe care l-am luat în calcul. Că toate socotelile au fost date peste cap de incompetența guvernului, ca să nu zic rea voință, e o mare problemă. Eu am avertizat că aceste corecții vor scădea nivelul de absorbție a fondurilor europene și vor afecta beneficiari de peste tot, fie administrație, fie agenți economici. Pe albaiulian nu-l interesează corecțiile nefondate și rambursarile întârziate, luptele politice sau tergiversările. El are toate taxele la zi și vrea să vadă că orașul lui crește, se dezvoltă. Ori, atâta timp cât banii de la guvern nu vin, repet banii noștri, ai albaiulienilor, lucrurile n-au cum să meargă bine. Aici nu mai e vorba de contre politice, de USL versus PDL, ci de un abuz în toată regula. Nu vrem să acceptăm și să ne resemnăm când vine vorba de peste 6 milioane de euro pe care trebuie să-i primim. Nu le cerem nimic din ceea ce nu ni se cuvine, doar ceea ce ne-a fost luat pe nedrept, ca marea găselință a corecțiilor. Pe care noi le-am plătit, instanța ne-a dat dreptate, dar de văzut înapoi o să-i vedem când numai Dumnezeu știe… Și-atunci ce înseamnă, până la urmă, USL, pentru oamenii de rând? Umilință, Stagnare, Lipsuri.”, a declarat Mircea Hava.

SITUAȚIE CORECȚII FINANCIARE SOLICITATE

Proiect RECONSTITUIRE ȘI PUNERE ÎN VALOARE ACCES LATURA DE VEST CETATEA ALBA CAROLINA, FORTIFICAȚIA DE TIP VAUBAN, MUNICIPIUL ALBA IULIA

FEDR: 6.613.373,56 lei (Fondul European pentru Dezvoltare Regională)

BS: 1.452.719,90 lei (Bugetul Statului)

TVA: 1.955.319,11 lei (Taxa pe Valoarea Adăugată)

10.021.412,57 LEI TOTAL

Proiect REABILITARE CENTRU ISTORIC TRASEUL ESTIC, TRASEUL SUDIC, TRASEUL NORDIC FORTIFICAȚIA DE TIP VAUBAN – ALBA IULIA – CĂI DE ACCES, ILUMINAT ȘI MOBILIER URBAN SPECIFIC

FEDR: 1.278.227,46 lei

BS: 195.493,61 lei

TVA: 314.495,32 lei

1.788.216,39 LEI TOTAL

Proiect LUCRĂRI DE INTERVENŢIE LA OBIECTIVUL DN1, SEBEŞ – ALBA IULIA, KM 378+020, PASAJ SUPERIOR PESTE CALEA FERATĂ ALBA IULIA

FEDR: 303.143,61 lei

BS: 66.589,70 lei

TVA: 90.543,89 lei

460.277,20 LEI TOTAL

Proiect REABILITAREA CENTRULUI ISTORIC ALBA IULIA, FORTIFICAȚIE DE TIP VAUBAN –

CĂI DE ACCES, ILUMINAT EXTERIOR ȘI MOBILIER URBAN. ZONA INTERIOARĂ

FEDR: 3.827.726,33 lei

BS: 1.184.848,91 lei

TVA: 2.029.036,57 lei

7.141.611,57 LEI TOTAL

TOTAL CORECȚII SOLICITATE: 19.411.517,73 LEI

RAMBURSURI SOLICITATE

Proiect MODERNIZARE DN74 DE LA KM 99+870 LA KM 103+175, STRADA ZLATNEI ŞI CALEA MOŢILOR, MUNICIPIUL ALBA IULIA, JUDEŢUL ALBA: 943.634,88 lei

Data solicitării rambursului: 23.08.2013 (42 zile) 28.08.2013 (37 zile)

Proiect MODERNIZARE DN1-E81 DE LA KM 382+400 PÂNĂ LA KM 385+160 – STRADA ALEXANDRU IOAN CUZA INCLUSIV PODUL PESTE RÂUL AMPOI ŞI PASAJUL PESTE CF ALBA IULIA: 1.350.562,31 lei

Data solicitării rambursului: 31.08.2013 (34 zile)

Proiect REABILITAREA CENTRULUI ISTORIC ALBA IULIA, FORTIFICAȚIE DE TIP VAUBAN –

CĂI DE ACCES, ILUMINAT EXTERIOR ȘI MOBILIER URBAN. ZONA INTERIOARĂ: 276.049,13 lei

Data solicitării rambursului: 30.08.2013 (35 zile)

Proiect SISTEM INFORMATIC PENTRU IMPLEMENTAREA MODELULUI DE MANAGEMENT AL RELAȚIEI CU CETĂȚENII (CRM – IT) ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ PRIN SERVICII ELECTRONICE MODERNE: 5.009.794,06 lei

Data solicitării rambursului: 5 cereri între 15.11.2011 (993 zile) – 14.08.2013 (51 zile)

Proiect EU NU ABANDONEZ ȘCOALA: 260.899,45 lei

Data solicitării rambursului: 23.04.2012 (529 zile)

Proiect MĂSURI INTEGRATE DE OCUPARE ÎN CARTIERE: 9.401,53 lei

Data solicitării rambursului: 04.01.2013 (273 zile)

TOTAL RAMBURSURI SOLICITATE: 7.850.341,36 LEI

În determinarea valorii ce trebuie rambursată s-a ținut cont de contribuția locală, prefinanțare și eventuale corecții.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Românii aruncă 2,5 milioane de tone de hrană pe an. Un sfert este mâncare gătită

Publicat

Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, susține Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit acestuia, cea mai mare pondere este de mâncare gătită, fructe şi legume.

Risipă alimentară: aproape 130 kg de hrană / cap de locuitor

„Deşi există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial.

Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.

Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor.

Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne.

Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării.

În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu.

Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei alimentare”, a afirmat oficialul MADR.

Măsuri pentru reducerea risipei

Acesta a menţionat că instituţia pe care o reprezintă finanţează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi gazelor cu efect de seră.

„Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice şi sociale reprezintă provocări actuale şi stringente la nivel global şi european care impun identificarea şi aplicarea unor soluţii urgente şi adecvate.

Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare şi vine cu politici de rotire a culturilor în aşa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră.

Ministerul finanţează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare şi reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în aşa fel încât să folosim tot ceea ce producem şi cu un consum de energie al planetei mult mai mic (…)”, a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Până la 50% din toată risipa alimentară, produsă de consumatorii din oraşe

În România, prin Legea nr. 47/2016, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare.

Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România, produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%.

Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe.

„Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram”, arată studiul citat.

Cu toate acestea, nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Educația financiară și juridică vor fi materii obligatorii pentru elevi la școală, de anul viitor. Proiect aprobat de Parlament

Publicat

Parlamentul a aprobat luni introducerea materiilor Educația financiară și Educația juridică în școli, la nivel de învățământ primar și gimnazial.

Modificarea intră în vigoare din 2022.

Legea educației este modificată astfel încât cursul de competențe antreprenoriale va deveni cursul de competențe antreprenoriale și financiare.

În plus, în forma amendată de senatori, proiectul stabilește că elevii vor beneficia și de programe de educaţie juridică.

Elevii vor avea astfel posibilitatea de a învăța diferența dintre active și pasive, cum funcționează creditele, diferența dintre cardul de credit și cardul de debit, cum funcționează IFN-urile, care este importanța economisirii și informații de bază despre investiții la bursă.

Inițiatorii suțin că „nu este suficient ca tinerii să dobândească competenţe antreprenoriale, să ştie cum să administreze o afacere din punct de vedere financiar, ci este nevoie să înţeleagă şi să integreze şi comportamente responsabile din punct de vedere juridic”, potrivit avocatnet.ro.

„Inițiativa legislativă are drept scop introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială. Introducerea educației antreprenoriale în școli reprezintă un aspect de natură a încuraja spiritul antreprenorial de la vârste cât mai fragede.

Stimularea educației antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, iar România se aliniază astfel trendului global. Totuși, trebuie să recunoaștem că nu toți absolvenții vor deveni antreprenori, însă toți vor avea nevoie de cunoștințe de bază cu privire la gestionarea unui buget propriu”, scriu inițiatorii proiectului.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate. Precizări de la primărie

Publicat

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate până în 25 octombrie. Viceprimarul Emil Antoniu Popescu a anunțat că deținătorii acestor construcții au fost notificați în acest sens.

”În cursul zilei de vineri, 15 octombrie, au fost emise notificări pentru deținătorii construcțiilor neautorizate cu destinația ”garaj” aflate pe strada Nicolae Bălcescu.

Deținătorii garajelor nu au autorizație de construcție și nici contract de concesiune valabil, fiind notificați încă din anul 2017 cu privire la obligativitatea demolării lor.

Mai mult, există o sentință definitivă în justiție privind corectitudinea notificării din urmă cu 4 ani, urmând ca până în 25 octombrie terenul să fie eliberat de construcțiile parazitare.

În caz contrar acestea vor fi demolate pe cale administrativă, iar autoritățile locale vor recupera cheltuielile de la cei în cauză”, a anunțat viceprimarul.

Pentru garajele similare din spatele magazinului ”Mercur”, termenul limită pentru demolare este 22 septembrie 2022.

”Totodată posesorii garajelor din spatele Magazinului “Mercur” au termen limită pentru demolare data de 22 septembrie 2022, când expiră ultimul contract de concesiune.

De asemenea garajele din spatele Colegiului Tehnic „Alexandru Domșa” urmează să fie desființate în viitor, întrucât în zonă vor fi dezvoltate proiecte importante pentru comunitate: Grădinița 16 și amenajarea unui teren de sport.

Administrația locală are în vedere toate garajele construite ilegal între blocuri obiectivul fiind mărirea numărului de parcări precum și respectarea regulilor de urbanism de către toți cetățenii municipiului”, a precizat Emil Antoniu Popescu.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cât vom plăti pentru gaz și lumină, în această iarnă. Virgil Popescu: ”Vești bune pentru milioane de români”

Publicat

Ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că România are stocuri suficiente de gaze pentru a trece cu bine peste această iarnă.

A explicat cât vor plăti românii pe facturile la electricitate și gaz, dar și cine va putea să își amâne plata facturilor.

”Vești bune pentru milioane de români!

Consumatorii casnici vor plăti maxim 71 de bani pe KWh, exact cât plăteau anul trecut. Asta după ce am adoptat măsuri de compensare și plafonare ale prețului la energie și gaze naturale, pentru a-i ajuta pe cetățeni să treacă cu bine peste această iarnă.

Românii nu trebuie să facă absolut nimic decât să își monitorizeze consumurile.

Am mărit grila de consum, nu mai sunt 200 de kWh, în urma amendării din Parlament pragul de consum lunar este 300 de kWh, plus 10% marja de toleranță. La gaze naturale a rămas același volum: 1.200 de metri cubi.

Dacă prețul se duce peste 1 leu pe KWh, intervine plafonul. Pentru un consum de 100 de KWh, valoarea facturii va fi un leu X 100, din care se scade compensarea, deci prețul va fi de 71 de lei”, a declarat Virgil Popescu, potrivit dcnews.ro.

Cine poate să își amâne factura?

”Dacă am un venit mediu pe membru de familie de 850 de lei sunt un consumator vulnerabil.

Completarea documentației pentru consumatorul vulnerabil este gestionată de ministerul muncii și primărie. La primărie se completează. Se face o bază de date care va fi transmisă furnizorilor.

Ce se întâmplă cu facturile din octombrie? Aceste facilități intră la data de 1 noiembrie. Contractele furnizorilor de gaz sau electricitate au început din 1 noiembrie.

Avem posibilitatea să mărim perioada prin care se aplică aceste măsuri și pentru luna aprilie.Eu estimez că din aprilie prețul gazului o să o ia pe o pantă în jos”, a mai declarat Virgil Popescu, la Digi24.

Comisiile economice reunite din Senat au votat în unanimitate luni, în bloc, mai multe amendamente aduse OUG 118/2021 privind compensarea facturilor la energie.

Printre amendamentele propuse de PSD a fost posibilitatea amânării cu şase luni la plata facturilor pentru consumatorii vulnerabili. Totodată, profitul furnizorilor a fost plafonat la maximum 5% raportat la costurile de furnizare. Printre modificări se află şi supraimpozitarea cu 80% a producătorilor de electricitate, dar şi plafonarea la 5% din costuri a profitului furnizorilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate