Procesele în contencios administrativ ar putea dura mai puțin. Proiect, la Camera Deputaților

Mai mulți parlamentari PSD, printre care fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc, au iniţiat un proiect legislativ pentru modificare Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, astfel încât durata proceselor să fie redusă. Iniţiatorii spun că vor să fie eliminate și acele mecanisme procedurale ce generează mari întârzieri fără a aduce un beneficiu procesual care să le justifice.

Proiectul vizează „reducerea duratei proceselor având în vedere perioadele excesiv de lungi de soluţionare a cauzelor în materia contenciosului administrativ, cu consecinţe economice importante asupra unor instituţii publice sau agenţi economici, cu afectarea unor drepturi ale angajaţilor, precum şi supraaglomerarea instanţelor de judecată învestite cu soluţionarea acestui tip de acţiuni”.

„Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică speciale nu se prevede astfel”, se arată în propunerea de modificare a alin. (1) al art. 10 din legea 554/2004.

Potrivit iniţiatorilor, în prezent, activitatea instanţelor este dominată de contenciosului administrativ, care reprezinta aproximativ 30% din activitatea tribunalelor şi curţilor de apel şi aproape 40% din activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Conform expunerii de motive, la nivelul ICCJ, în materia contenciosului administrativ, încărcătură mare de cauze pe complet de judecată a determinat ca între data sesizării instanţei şi data acordării primului termen de judecată să treacă o perioadă medie de 2 ani, fiind o ingerinţă în dreptul justiţiabilului – instituţie publică sau cetăţean – la soluţionarea în termen rezonabil a cauzei sale. Diversitatea de litigii cu care este învestită în calea de atac ÎCCJ nu justifică întotdeauna competenţa de soluţionare specială, cum sunt cauzele privind corecţii financiare cu valori de aproximativ 1.000 de lei, care se soluţionează în ani.

Iniţiatorii vor ca durata de soluţionare a dosarelor să fie redusă şi, de asemenea, să fie eliminate acele mecanisme procedurale ce generează mari întârzieri fără a aduce un beneficiu procesual care să le justifice.

Proiectul de lege a fost depus la Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată.

sursa: digi24.ro