Profitul firmelor offshore realizat în România ar putea să rămână în țara noastră. Proiect la Senat

Parlamentarii propun ca profitul firmelor străine să rămână în România, dacă a fost realizat în țara noastră. În acest sens a fost depusă la Senat o propunere legislativă care se bazează și pe una din directivele UE ce privește stabilirea unor norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne. Astfel, susțin inițiatorii, bugetul de stat ar câștiga de până la patru ori mai mult ca acum, dacă va încasa impozitul pe profit al companiilor cu activități în mai multe state și care obțin profituri în România.

Propunerea legislativă privind transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului, din 12 iulie 2016 privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L193/1, din data de 19 iulie 2016 a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere, în procedură de urgență, în data de 9 februarie.

Propunerea legislativă dorește să garanteze faptul ca impozitele să fie plătite acolo unde sunt generate profiturile și acolo unde este creată valoarea.

„Momentan, în mediul de afaceri din România există un dezechilibru care afectează competitivitatea și dezvoltarea pieței interne. În timp ce unii întreprinzători plătesc 16% impozit pe profit, unele companii cu activitate în mai multe state își trimit profitul, înregistrat în România, în state terțe din această lume, inclusiv prin intermediul unor societăți comerciale de tipul offshore. Întâlnim de multe ori companii care activează în România, și care ajung la profit zero, tocmai ca să evite să plătească taxe și impozite în România, folosindu-se de diferite societăți comerciale internaționale pentru a scăpa de responsabilitățile fiscale din România”, transmit inițiatorii, un grup de senatori și deputați PNL, în expunerea de motive a proiectului.

Legea propusă de parlamentari are nouă articole și cuprinde capitole referitoare la măsuri împotriva evitării obligațiilor fiscale, normele privind societățile străine controlate, precum și calcularea veniturilor acestora.

Documentul se aplică tuturor contribuabililor care sunt supuși impozitului pe profit în unul sau mai multe state membre, inclusiv sediilor permanente din unul sau mai multe state membre ale entităților cu rezidența fiscală într-o țară terță.

Potrivit propunerii legislative, „un contribuabil este supus unui impozit pe baza sumei corespunzătoare valorii de piață a activelor transferate, la momentul ieșirii activelor, minus valoarea lor fiscală, în oricare dintre următoarele situații:

a) Un contribuabil transferă active de la sediul central la sediul permanent dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță, în măsura în care, datorită transferului, statul membru al sediului central nu mai are dreptul de a impozita activele transferate.

b) Un contribuabil transferă active de la sediul permanent dintr-un stat membru la sediul central sau la sediul permanent dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță, în măsura în care, datorită transferului, statul membru al sediului permanent nu mai are dreptul de a impozita activele transferate.

c) Un contribuabil își mută rezidența fiscală într-un alt stat membru sau într-o țară terță, cu excepția acelor active care rămân legate efectiv de un sediu permanent în primul stat membru.

d) Un contribuabil transferă activitatea economică desfășurată la un sediu permanent dintr-un stat membru către un alt stat membru sau către o țară terță, în măsura în care, datorită trasferului, statul membru al sediului permanent nu mai are dreptul de a impozita activele transferate”.

Inițiatorii susțin că legea nu reprezintă un impediment pentru investitorii străini din România, ci va stabili un echilibru în mediul de afaceri. Astfel, companiile care activează în țara noastră nu vor mai avea cum să ocolească impozitarea profiturilor realizate în urma activității desfășurate pe teritoriul românesc.

Propunerea de lege a fost pusă în dezbatere publică în procedură de urgență, iar ca termen de adoptare a fost trecută data de 1 iulie 2017.

sursa: legestart.ro, senat.ro