Prognoza meteo pentru iarna 2026–2027 în România. Unde ar putea ninge mai mult și ce arată estimările pentru Europa

Iarna 2026–2027 ar putea aduce cantități de zăpadă sub media ultimelor trei decenii în cea mai mare parte a Europei, inclusiv în România. Cele mai recente estimări sezoniere, actualizate în octombrie, indică un deficit moderat de ninsoare la nivel național, dar și diferențe importante între regiuni. Nordul Transilvaniei, Maramureșul și unele zone montane ar putea înregistra cantități peste normal, în timp ce sudul, sud-estul și vestul țării au perspective mai slabe pentru ninsori.

Prognozele rămân însă orientative și nu exclud episoade de iarnă severă.

Estimările pentru sezonul rece 2026–2027, realizate pe baza mai multor modele meteorologice, indică o tendință de reducere a cantităților de zăpadă în Europa.

Potrivit analizei publicate la 15 octombrie de Severe Weather Europe, pe baza datelor furnizate de șase modele sezoniere, cele mai multe regiuni europene ar putea avea parte de ninsori sub media climatologică.

Publicitate

Pentru România, datele prezentate prin instrumentul Snowfall Explorer, care utilizează estimări ale modelului ECMWF, indică un sezon cu acumulări de ninsoare ușor mai reduse decât în mod obișnuit.

Cum arată prognoza ninsorilor în România pentru iarna 2026–2027

Estimările sezoniere prezentate pentru România acoperă intervalul 1 decembrie 2026 – 1 mai 2027 și compară cantitățile de ninsoare prognozate cu valorile climatologice din perioada 1995–2024.

Potrivit datelor reproduse în analiza Snowfall Explorer, media istorică a acumulărilor de ninsoare la nivel național pentru acest interval este de aproximativ 97,1 centimetri.

Modelul ECMWF estimează pentru sezonul 2026–2027 o acumulare medie de aproximativ 89 de centimetri.

Diferența dintre cele două valori este de circa 8,1 centimetri, echivalentul unei reduceri de aproximativ 8,3% față de media istorică.

Pentru iarna meteorologică propriu-zisă, respectiv lunile decembrie, ianuarie și februarie, estimarea indică un deficit de aproximativ 3,6 centimetri.

Valorile reprezintă o estimare sezonieră.

Unde ar putea ninge mai mult în România: nordul Transilvaniei, Maramureș și Carpații Orientali

Deși perspectiva generală indică ninsori ușor sub medie, distribuția acestora ar putea fi diferită de la o regiune la alta.

Hărțile sezoniere analizate indică un semnal favorabil pentru cantități de ninsoare peste media climatologică în unele zone din jumătatea nordică a țării.

Printre regiunile vizate se numără nordul Transilvaniei, Maramureșul și anumite sectoare ale Carpaților Orientali.

În aceste zone, anomaliile pozitive prezentate în materialul de prognoză sunt cuprinse local între aproximativ 5 și 15 centimetri.

Aceasta înseamnă că, potrivit scenariului actual, acumulările totale de ninsoare ar putea depăși valorile obișnuite pentru perioada analizată.

Ninsori mai puține în sudul, sud-estul și vestul României

Cele mai slabe perspective pentru acumulările de ninsoare se conturează în sudul, sud-estul și vestul țării.

În Muntenia, Oltenia și Dobrogea, hărțile analizate indică anomalii negative, local de aproximativ 5–15 centimetri față de media climatologică.

Un semnal asemănător apare și în vestul României, în special în Banat și în unele zone din Crișana.

În aceste regiuni, deficitul estimat este de ordinul a 7–15 centimetri, în funcție de amplasament.

Un asemenea scenariu poate fi asociat cu perioade în care temperaturile sunt prea ridicate pentru ninsoare, iar precipitațiile cad sub formă de ploaie sau lapoviță.

În Moldova, în special în zona centrală și nord-estică, estimările indică în general valori apropiate de normal sau ușor sub media multianuală.

Aceste tendințe nu exclud apariția unor episoade de ninsoare abundentă, viscol sau ger. O iarnă cu un total de ninsoare sub medie poate include, totuși, câteva evenimente meteorologice intense.

Europa, vizată de o iarnă cu mai puțină zăpadă. Ce s-a schimbat în prognoza din octombrie

La nivel european, estimările publicate în octombrie indică un sezon cu ninsori mai reduse decât în mod obișnuit în majoritatea regiunilor.

Potrivit Severe Weather Europe, media rezultatelor celor șase modele sezoniere arată anomalii negative în aproape întreaga Europă de Vest, Centrală și Sudică.

Cele mai mari deficite apar în vestul Peninsulei Scandinave, nordul Regatului Unit și vestul Peninsulei Balcanice.

Doar unele regiuni din extremitatea nord-estică a continentului și zone montane restrânse prezintă un semnal favorabil pentru ninsori peste medie.

Actualizarea din octombrie a modelului ECMWF a redus estimările privind acumulările de ninsoare față de prognoza publicată în septembrie.

În sudul Europei și în Balcani, anomalia estimată pentru intervalul decembrie–februarie a coborât de la minus 4,7 centimetri la minus 12,1 centimetri.

În Europa Centrală și Alpi, estimarea a trecut de la plus 1,8 centimetri la minus 5,5 centimetri.

Pentru sud-estul Europei, regiune relevantă și pentru România, estimarea a scăzut de la plus 0,3 centimetri la minus 4,9 centimetri.

Când ar putea fi cele mai importante episoade de ninsoare în Europa

Distribuția lunară a estimărilor sugerează că perioadele cu ninsori mai importante ar putea apărea în a doua jumătate a sezonului rece.

În mare parte din vestul, centrul și sudul Europei, modelele nu indică, în prezent, o lună cu acumulări de ninsoare peste media climatologică.

Februarie se evidențiază însă în unele zone din estul și nord-estul continentului, unde există un semnal mai favorabil pentru ninsori.

În extremitatea nordică a Europei, acesta se poate prelungi până în martie.

Pentru România, aceste estimări nu permit stabilirea cu certitudine a lunii în care vor cădea cele mai mari cantități de zăpadă.

Ce indică prognozele pentru stațiunile de schi din Alpi

Perspectivele pentru sezonul de schi 2026–2027 sunt diferite de la o regiune europeană la alta.

În cazul Alpilor, cele șase modele sezoniere prezintă diferențe considerabile.

Unele scenarii indică acumulări de peste 30 de centimetri peste normal, în timp ce altele estimează deficite de 30–60 de centimetri.

Media rezultatelor sugerează cantități apropiate de normal în Alpii de Est și ușor sub medie în Alpii de Vest.

Fenomenul El Niño ar putea influența iarna europeană. Ce arată datele Copernicus

Unul dintre factorii climatici urmăriți pentru sezonul rece este fenomenul El Niño, caracterizat prin încălzirea apelor de suprafață din zona centrală și estică a Pacificului ecuatorial.

În actualizarea din 10 octombrie 2026, Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) confirmă existența unui episod El Niño și estimează că acesta ar putea atinge intensitatea maximă spre sfârșitul anului, urmând apoi să slăbească treptat.

Pentru Europa, prognoza oficială Copernicus sugerează posibilitatea unor schimbări ale circulației atmosferice pe parcursul iernii.

Temperaturile medii sezoniere peste normal sunt considerate mai probabile în mare parte a continentului. În același timp, sunt favorizate și precipitații totale peste medie în numeroase regiuni, dar semnalul este mai slab în sudul Europei.

Acest lucru nu contrazice neapărat perspectiva unor ninsori mai reduse: dacă temperaturile sunt suficient de ridicate, o parte mai mare din precipitații poate cădea sub formă de ploaie, nu de zăpadă.

Totuși, influența fenomenului El Niño asupra vremii din Europa este mai puțin directă decât în alte regiuni ale lumii. Evoluția iernii depinde și de circulația atmosferică din Atlantic, de oscilațiile de presiune și de comportamentul vortexului polar.