Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Prognoza METEO pentru următoarele două săptămâni. Zile de foc urmate de temperaturi ”normale” pentru această perioadă


Publicat

c

Meteorologii ANM anunță că după canicula din primele zile ale lunii iulie, când termometrele vor arăta și 37 de grade Celsius, urmează o răcirea a vremii, iar media temperaturilor va fi apropiată de normalul perioadei.

TRANSILVANIA

Vremea se va încălzi la începutul primei săptămâni a intervalului de prognoză, devenind călduroasă, caniculară îndeosebi în după-amiaza zilei de 2 iulie, când media maximelor diurne va atinge 35…36 de grade.

Ulterior, regimul temperaturii aerului va marca o scădere și va fi caracterizat de valori medii în jurul a 28 de grade, în intervalul 4 – 14 iulie, caracterizând o vreme normală din punct de vedere termic.

Media minimelor termice va fi de 16 grade în dimineața zilei de 3 iulie, apoi se va situa între 12 și 14 grade. Manifestări specifice instabilității atmosferice se vor semnala cu precădere între 3 și 5 iulie și, din nou, în intervalul 9-14 iulie.

BANAT

În primele două zile ale intervalului de prognoză, vremea se va încălzi, devenind caniculară la amiază, iar media regională a temperaturilor maxime va crește până în jurul a 36 de grade, pe data de 2 iulie.

Va urma o răcorire, care va face ca în intervalul 4 – 14 iulie media maximelor termice să se încadreze, în general, între 29 și 31 de grade, caracterizând o vreme apropiată de normal din punct de vedere termic.

Evoluția temperaturilor minime va fi asemănătoare, media fiind în creștere în primele nopți, spre 18…19 grade pe 2 și 3 iulie, apoi va scădea și se va situa în jurul a 16 grade pînă la sfârșitul celor două săptămâni de prognoză. Manifestări specifice instabilității atmosferice se vor semnala cu precădere după data de 9 iulie, iar în restul intervalului doar pe arii restrânse vor fi averse.

CRIŞANA

Intervalul de prognoză va debuta cu vreme călduroasă, local caniculară în orele amiezilor, iar media temperaturilor maxime la scara întregii regiuni va atinge o valoare în jurul a 35 de grade. Pe 3 iulie vremea se va răcori, astfel încât, între 4 și 14 iulie, media maximelor va fi de 28…30 de grade.

Regimul termic nocturn va marca o creștere la începutul intervalului, când se vor înregistra minime nocturne de 17…18 grade, în medie, iar după data de 4 iulie până la sfârșitul celor două săptămâni de prognoză vor fi temperaturi minime de 14…15 grade.

Temporar vor fi manifestări ale instabilității atmosferice, mai frecvente și pe arii mai extinse în intervalul 9 – 13 iulie.

MARAMUREŞ

Media regională a temperaturilor diurne va caracteriza o vreme călduroasă în primele două zile, izolat caniculară în după-amiaza zilei de 2 iulie, când se vor atinge 34…35 de grade.

Pe 3 iulie vremea se va răcori, devenind normală sub aspect termic, caracteristică ce se va menține până la sfârșitul celei de a doua săptămâni de prognoză, cu valori diurne de 27…28 de grade, în medie.

Temperaturile minime vor avea o evoluție relativ asemănătoare, cele mai ridicate medii vor fi în primele dimineți, când nu vor coborî sub 17 grade, iar cele mai scăzute se vor înregistra între 4 și 14 iulie, când se vor atinge 13…14 grade.

Vor fi intervale cu manifestări specifice instabilității atmosferice, cu o probabilitate mai mare pe 2 iulie și, din nou, după data de 9 iulie.

MOLDOVA

După primele două zile caniculare, caracterizate de maxime termice a căror medie va atinge 35…36 de grade, vremea se va răcori, astfel încât între 4 și 14 iulie regimul termic va fi apropiat de cel normal, concretizat printr-o valoare mediată la scara întregii regiuni de aproximativ 28 de grade.

Media temperaturilor minime va avea o evoluție similară, cea mai ridicată medie va fi de 19 grade, pe 2 și 3 iulie, iar cele mai scăzute valori, de 15…16 grade, se vor înregistra în intervalul 4 – 14 iulie. Probabilitatea pentru manifestări specifice instabilității atmosferice va fi mai mare spre jumătatea primei săptămâni și, din nou, după 9 iulie.

DOBROGEA

Prima săptămână de prognoză va debuta cu vreme călduroasă, media regională a maximelor diurne va atinge 34 de grade în după-amiaza zilei de 2 iulie, dar ulterior vremea se va răcori, devenind apropiată de normal din punct de vedere termic.

Asttfel, în intervalul 4 – 14 iulie, regimul termic se va menține constant și va fi caracterizat printr-o valoare medie a temperaturilor diurne de aproximativ 28 de grade, în timp ce minimele nocturne se vor situa în jurul a 19 grade, marcând o scădere față de media de 21 de grade din dimineața zilei de 3 iulie.

Probabilitatea pentru manifestări specifice instabilității atmosferice va fi mai mare între 3 și 5 iulie, iar în restul intervalului de prognoză doar pe arii restrânse vor fi ploi trecătoare.

MUNTENIA

Vremea va fi călduroasă în primele zile ale intervalului de prognoză, local caniculară în orele amiezilor, cu medii ale temperaturilor maxime ce vor atinge 37 de grade în după-amiaza zilei de 2 iulie.

Va urma o răcorire a vremii, ce va determina scăderea temperaturii aerului spre o valoare medie diurnă de 30…31 de grade, ce se va menține relativ constantă pe tot parcursul intervalului 4 – 14 iulie.

Variațiile temperaturilor minime vor fi similare cu cele ale maximelor, cea mai ridicată medie va fi de 19 grade și se va înregistra la începutul intervalului, iar apoi temperaturile nocturne vor fi caracterizate de o valoare medie situată în jurul a 17 grade, ce se va menține constantă până la finalul celei de a doua săptămâni.

Probabilitatea pentru manifestări specifice instabilității atmosferice va fi ridicată în primele zile ale intervalului, respectiv între 3 și 5 iulie și, din nou, după data de 10 iulie.

OLTENIA

Vremea va fi local caniculară la amiază în primele zile, când se vor atinge medii termice diurne de până la 37 de grade (pe data de 2 iulie), apoi se va răcori, astfel încât, în intervalul 4 – 14 iulie, regimul temperaturii aerului nu va mai avea variații semnificative și se va concretiza prin valori situate, în general, între 29 și 31 de grade, caracterizând o vreme apropiată de normal din punct de vedere termic.

Media temperaturilor minime va avea o evoluție similară, cea mai ridicată valoare medie va fi de 19 grade și se va înregistra în dimineața zilei de 3 iulie, apoi vor fi temperaturi nocturne de aproximativ 17 grade, în medie.

Vor fi manifestări specifice instabilității atmosferice, pe arii mai extinse în zilele de 3, 4 și 5 iulie și, ulterior, între 10 și 13 iulie.

LA MUNTE Valorile termice maxime vor fi ridicate la începutul primei săptămâni a intervalului de prognoză, când se va consemna o medie de 26…27 de grade, apoi temperaturile diurne vor marca o scădere și, între 4 și 14 iulie, se vor situa în mod constant în jurul unei valori de 18 grade.

Temperaturile minime vor fi de aproximativ 10 grade, în medie, exceptând primele nopți ale intervalului, când nu vor scădea sub o valoare medie în jurul a 16 grade.

Vor fi intervale cu manifestări specifice instabilității atmosferice aproape în fiecare zi, dar pe arii mai extinse acestea se vor semnala în intervalele 3 – 5 iulie și, respectiv, 10 – 14 iulie.

Sursă: Digi24.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Vicepreședintele CJ Alba, Marius Hațegan, nervos pe Facebook: ”Nu avem nevoie de votul dv. Pe noi ne votează 60% din cetățeni”

Publicat

Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan, care este și secretarul general al PNL, i-a transmis unei femei cu care a avut o conversație în contradictoriu pe pagina sa personală de pe o rețea de socializare, că nu are nevoie de votul ei pentru că pe liberali îi votează 60% dintre cetățenii județului. 

Totul a pornit de la o postare a lui Hațegan, pe Facebook: ”Mihalt…localitatea natală, o comuna tot mai aproape de standarde europene”, la care oamenii au început să reacționeze în legătură cu un utilaj despre care au spus că blochează parcarea în curți. Apoi discuția a deviat cu privire la statului de drum județean sau comunal al tronsonului respectiv.

”… în calitate ce cetatean al acestei comune nu as consuma nici tusul de la tamponul de vot ,pt a vota cu astfel de persoane!
Fiecare avem opinii si pareri diferite care trebuiesc respectate” a o femeie cu care Hațegan a intrat în conflict prin intermediul mesajelor.

Până la urmă Marius Hațegan pare a se fi enervat și i-a transmis acesteia că nu are nevoie de votul ei.

”Sunteți pe pagina mea nu a primăriei(deși nu ar trebui sa fiți pt ca nu suntem prieteni pe fb) ..pe mine ma-ați întrebat…și eu v-am răspuns…nu avem nevoie de votul dv…pe noi ne voteaza aproape 60% din cetățenii județului pt ca am făcut ceva pt ei…eu reprezint CJ Alba cea mai respectata instituție din județ și nu îmi permit sa dau informatii eronate”.

Marius Hațegan este cel care conduce campania electorală a PNL Alba, pentru alegerile locale din 2020.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Omul de afaceri din Alba Iulia, Dragoș Feisan, trimis în judecată după șase ani de anchetă. Pentru ce este este acuzat

Publicat

Omul de afaceri, Dragoș Ionuț Feisan, a fost trimis în judecată pentru infracțiuni de corupție. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Alba, în 11 august 2020, la mai bine de 6 ani de când acesta a fost acuzat pentru mai multe fapte. 

Omul de afaceri este acuzat că a schimbat destinaţia unor fonduri europene primite prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, potrivit adevărul.ro.

Afaceristul a primit banii pentru a construit un centru de fitness într-o zonă rurală, însă, prin deturnarea fondurilor şi falsificarea de documente, a derulat proiectul în municipiul Alba Iulia.

VEZI ȘI: După șase luni de arest preventiv, omul de afaceri din Alba Iulia, Dragoș Feisan a fost ELIBERAT

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, din decembrie 2014, Dragoş Ionuţ Feisan este acuzat de constituirea de grup infracţional organizat, conflict de interese, dare de mită, trafic de influenţă, complicitate la evaziune fiscală, complicitate la spălare de bani, folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, înşelăciune, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Feisan a stat în arest preventiv șase luni, de la sfârșitul lunii decembrie 2014, și până în luna iunie a anului 2015.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

12 august: 155 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I al României

Publicat

La 12/24 august 1865, se năştea la castelul Sigmaringen, în Germania, Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern şi al principesei Antonia de Braganza, infanta Portugaliei, şi nepot al regelui Carol I (domnitor 1866-1881; rege al României 1881-1914), notează lucrarea „Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României” (Nicolae C. Nicolescu, Ed. Meronia, 2011).

Pentru a asigura stabilitatea şi continuitatea dinastiei de Hohenzollern, în 1881, s-a reglementat problema succesiunii la tronul României. Articolul 83 din Constituţie prevedea că „În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre fraţii săi sau coborâtorilor acestora”, însă atât principele Leopold, fratele mai mare al lui Carol, cât şi nepotul cel mai în vârstă au notificat că renunţă la calitatea de moştenitori ai tronului României. În aceste împrejurări, succesiunea i-a revenit lui Ferdinand, cel de-al doilea fiul al principelui Leopold de Hohenzollern. În baza prevederilor Pactului de familie din 18 mai 1881, patronat de însuşi împăratul Germaniei, Wilhelm I, şeful familiei de Hohenzollern – Ferdinand a fost confirmat ca moştenitor al tronului României, potrivit volumului „Regele Ferdinand (1914-1927). Activitatea politică” (Ioan Scurtu, Editura Garamond).

În 1884, principele Ferdinand a venit pentru câteva luni în România, după care şi-a continuat studiile la liceul din Düseldorf, apoi la Universitatea din Leipzig şi la Şcoala Superioară de Ştiinţe Politice şi Economice din Tübingen. Simultan, a urmat cursuri de limba, literatura şi istoria românilor cu profesorul Păun. La 19 aprilie/1 mai 1889, principele Ferdinand s-a stabilit în România. Supravegheat de regele Carol I, principele a luat în continuare lecţii de limba română, istorie, geografie şi a fost pus în contact cu realitatea diversă a ţării. În acelaşi timp, şi-a urmat pregătirea militară, participând efectiv la programul de instrucţie şi la manevre. A parcurs toate treptele ierarhiei militare: sublocotenent (1886), locotenent (1889), maior (1892), locotenent-colonel (1895), general de brigadă (1898), general de divizie (1904), general de corp de armată (1911) şi mareşal (1918). A fost inspector general al cavaleriei. A comandat, în calitate de generalisim, armata română în timpul campaniei în cel de-al Doilea Război Balcanic (iunie-august 1913).

Principele Ferdinand s-a căsătorit la 29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893, la castelul Sigmaringen, cu Maria Alexandra Victoria (1875-1938), fiica lui Alfred I, duce de Edinburgh şi de Saxa-Coburg-Gotha (al doilea fiu al reginei Victoria) şi a Mariei Aleksandra, mare ducesă a Rusiei (unica fiică a ţarului Aleksandru al II-lea al Rusiei). Perechea moştenitoare a tronului României a sosit la Bucureşti, la 23 ianuarie 1893. Moştenitorul tronului şi familia sa au trăit sub tutela autoritară a regelui Carol I, care nu le îngăduia niciun act de independenţă, nici măcar în viaţa personală de zi cu zi. Pentru tânăra familie a fost rezervat Palatul Cotroceni din Bucureşti şi s-a construit Palatul Pelişor la Sinaia. Din căsătoria celor doi au rezultat şase copii: Carol (1893-1953), Elisabeta (1894-1956), Maria (1899-1961), Nicolae (1903-1978), Ileana (1908-1991) şi Mircea (1912-1916), toţi botezaţi în religia ortodoxă.

Anul 1914 a accelerat brusc cursul istoriei europene şi naţionale, cu implicaţii profunde asupra principelui Ferdinand. Asasinarea lui Franz Ferdinand, moştenitorul Coroanei habsburgice, la 15/28 iunie 1914, la Sarajevo, a accentuat rapid toate contradicţiile dintre state, oferind prilejul, aşteptat, pentru declanşarea primei mari conflagraţii mondiale. La 15/28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, la 19 iulie/1 august, Germania a declarat război Rusiei, iar la 21 iulie/3 august, Franţei; la 22 iulie/4 august, Marea Britanie a declarat război Germaniei. Regele Carol I, credincios alianţei cu Puterile Centrale a depus eforturi pentru a evita un război între Austro-Ungaria şi Serbia.

La 21 iulie/3 august 1914, Consiliul de Coroană, convocat la Sinaia de regele Carol I, a decis păstrarea neutralităţii României, ceea ce era în contradicţie cu dorinţa regelui. Decizia l-a afectat grav pe Carol I, care la 27 septembrie/10 octombrie 1914, înceta din viaţă la Castelul Peleş. A doua zi, principele moştenitor Ferdinand I depunea jurământul în calitate de Rege al României, în prezenţa Corpurilor legiuitoare, a membrilor familiei domnitoare şi a Mitropolitului primat. Principele Ferdinand a devenit rege într-o perioadă tensionată, în contextul unor condiţii internaţionale extrem de complexe determinate de izbucnirea Primului Război Mondial (28 iulie 1914) şi de hotărârea de neutralitate adoptată de România.

După doi ani de neutralitate, la 4/17 august 1916, guvernul Ion I.C. Brătianu, cu acordul regelui Ferdinand I, a semnat Tratatul de alianţă între România, pe de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de alta, în care era stipulată satisfacerea dezideratului unirii cu Regatul României a tuturor teritoriilor locuite de români aflate în stăpânirea Austro-Ungariei, respectiv ale Bucovinei, Banatului, Maramureşului, Crişanei şi a toată Transilvania. Tratatul a fost completat de o Convenţie militară, prin care România se obliga să intre în război cel mai târziu până la 15 august şi numai împotriva Austro-Ungariei. Astfel, regele Ferdinand a acceptat, în Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, realizând astfel pasul cel mai important pentru realizarea idealului României Mari, consemnează volumul ”Dicţionar biografic de istorie a României” (Ed. Meronia, 2008).

Armata română a început operaţiunile militare pentru eliberarea Transilvaniei şi Bucovinei, în noaptea de 14/27-15/28 august 1916. Primele succese înregistrate au fost urmate, în curând, de un şir de înfrângeri: dezastrul de la Turtucaia (24 august 1916), spargerea frontului pe Jiu (octombrie 1916) şi pierderea bătăliei pentru apărarea oraşului Bucureşti (noiembrie 1916). Au fost înregistrate pierderi grele în efective şi materiale de război, iar două treimi din teritoriul ţării (cca 100 000 kmp) au fost ocupate de inamic. În noiembrie 1916, Curtea Regală, guvernul, Parlamentul, instituţiile statului, dar şi oameni din toate categoriile sociale s-au refugiat la Iaşi.

Generalul francez Henri Mathias Berthelot, unul dintre cei mai importanţi lideri ai conducerii militare a Franţei (în prima parte a războiului), s-a aflat în România, între ianuarie şi mai 1917, în fruntea unei misiuni militare, în calitate de şef al Comandamentului aliat al Dunării, pentru a ajuta armata română să se reorganizeze. În aceste condiţii, în vara anului 1917, când trupele germane au trecut la ofensivă pe frontul român, armata română a reuşit să oprească înaintarea feldmareşalului Mackensen prin victoriile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Victoriile militare din vara lui 1917 au fost obţinute aproape numai de români, armata rusă fiind în plină destrămare şi pe frontul român. La 20 noiembrie/3 decembrie 1917, generalul Scerbacev, comandantul frontului rus din Moldova, a propus germanilor încheierea unui armistiţiu, potrivit volumului ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Ed. Meronia, 2007). În aceste condiţii, România a rămas singură să facă faţă presiunii forţelor armate ale Puterilor Centrale pe Frontul Oriental, fără nicio legătură cu Aliaţii, fiind obligată încheie cu Puterile Centrale armistiţiul de la Focşani (26 noiembrie 1917).

După semnarea păcii de către Rusia la Brest-Litovsk (18 februarie/3 martie 1918) românii au fost obligaţi să accepte, mai întâi preliminariile de la Buftea (5/18 martie) şi apoi Pacea separată de Bucureşti (23 aprilie/7 mai 1918). Condiţiile păcii au fost distructive pentru România: cedarea Dobrogei (Cadrilaterul şi o parte a judeţului Constanţa anexate Bulgariei, iar restul sub condominiul Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei şi Turciei), rectificare importantă de frontieră pe Carpaţi, în favoarea Austro-Ungariei (5.600 km pătraţi), concesionarea petrolului, grâului, pădurilor ş.a. (prin convenţii economice înrobitoare), libera trecere a trupelor austro-ungare spre Odessa ş.a, aminteşte volumul menţionat mai sus. Muntenia rămânea ocupată până la pacea generală, România fiind lipsită de iniţiativă militară şi diplomatică.

Regele Ferdinand a refuzat să sancţioneze tratatul, în ciuda presiunilor Puterilor Centrale, care însă nu a mai putut fi aplicat, în urma victoriilor Aliaţilor pe Frontul Apusean şi în Macedonia. Cu Germania înfrântă, tratatul a fost anulat, iar România a reintrat în Alianţă (28 octombrie 1918) declarând din nou război Puterilor Centrale, trupele române intrând simultan în teritoriile româneşti ocupate.

În noiembrie 1918, odată cu retragerea trupelor inamice din Bucureşti, regele s-a întors în Capitală, alături de armata română. În aceeaşi perioadă, Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia proclama Unirea cu patria-mamă a provinciilor româneşti de peste Carpaţi, desăvârşindu-se astfel statul naţional unitar român, după ce, în acelaşi an, se uniseră cu România Basarabia, la 27 martie/9 aprilie 1918, şi Bucovina, la 15/28 noiembrie 1918. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand a promulgat decretul de sancţionare a unirii, totodată, şi a Bucovinei şi Basarabiei. Desăvârşirea unităţii statale naţionale a fost recunoscută şi la nivel internaţional, prin Tratatele de pace din cadrul Conferinţei de pace de la Paris (sistemul Versailles) din 1919-1920.

Începând cu anul 1919, regele a întreprins împreună cu regina Maria o serie de vizite în provinciile istorice unite cu ţara-mamă. Au vizitat oraşele din Transilvania (22 mai-1 iunie 1919), Bucovina (16-19 mai 1920), Basarabia (20-25 mai 1920) şi Banat (noiembrie 1923). Au revenit în aceste provincii cu prilejul diferitelor serbări, comemorări, inaugurări de instituţii culturale.

Ceremonia încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria care urma „să consfinţească pentru vecie unirea tuturor românilor sub sceptrul regelui Ferdinand” s-a desfăşurat la 15 octombrie 1922, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, Coroanei regale de oţel a regelui Carol I, ce amintea de Plevna, i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În condiţiile unui nou cadru geopolitic, regele Ferdinand I a sprijinit iniţiativele, în special, pe cele ale guvernelor liberale, ce au determinat schimbări importante în structura economică, social-politică şi culturală a României: reforma electorală, bazată pe votul universal (pentru bărbaţi), reforma agrară (promisă de rege, pe front, în 1917, ca un act de justiţie socială, dar şi ca o recunoaştere a contribuţiei ţăranilor în haine ostăşeşti la războiul de întregire naţională). Totodată, a fost promulgată o nouă Constituţie, prin care s-a asigurat temeiul juridic pentru dezvoltarea României Mari, potrivit volumului ”Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României” (Nicolae C. Nicolescu, Ed. Meronia, 2011).

S-a implicat personal, având o contribuţie importantă la dezvoltarea cultural-ştiinţifică a ţării, recomandând ”să lucrăm deci necontenit cu gândul curat pentru dezvoltarea tot mai largă a culturii neamului; să nu cruţăm timp, nici muncă pentru a cunoaşte cât mai amănunţit istoria lui, călăuză nepreţuită pentru a ne cunoaşte pe noi înşine; să cultivăm, să păstrăm cu sfinţenie şi gelozie limba noastră”.

În timpul domniei sale, Ferdinand I s-a confruntat cu o gravă criză dinastică provocată de principele Carol I, care în trei rânduri (1918,1919, 1925) a renunţat, din motive personale, dar şi din ostilitate faţă de familia Brătianu, la drepturile şi prerogativele ce-i reveneau în calitate de principe moştenitor la tronul României. La 4 ianuarie 1926, Adunarea Naţională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunţarea principelui Carol la tronul României, se modifica Statutul Casei Regale, principele Mihai era proclamat moştenitorul tronului şi se constituia o Regenţă care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului. Regenţa se compunea din trei persoane: principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Regele Ferdinand I a murit în dimineaţa zilei de 20 iulie 1927, la orele 2,15, la castelul Pelişor din Sinaia (unde se retrăsese din 27 mai), potrivit comunicatului oficial. În aceeaşi zi, nepotul său principele Mihai (în vârstă de şase ani) a devenit rege al României, până la majorat atribuţiile sale fiind exercitate de Regenţa stabilită la 4 ianuarie 1926.

De la Sinaia, corpul neînsufleţit al lui Ferdinand a fost adus în Bucureşti şi depus la Palatul Cotroceni, timp de două zile (22 şi 23 iulie) pentru organizarea funeraliilor. În dimineaţa zilei de 23 iulie, sicriul a fost transportat la Gara de Nord, unde a fost urcat într-un tren special cu destinaţia Curtea de Argeş. Aici, a avut loc slujba religioasă, după care Ferdinand I a fost înmormântat în biserica mănăstirii, alături de înaintaşul său Carol I şi regina Elisabeta.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: Cât a costat carantinarea celor peste 1.200 de persoane în spațiile de cazare din județ, pe perioada stării de urgență

Publicat

Cheltuielile legate de carantinarea persoanelor în perioada stării de urgență au ajuns, în județul Alba, la peste 4,33 milioane de lei, potrivit unui raport al Curții de Conturi consultat de Alba24.ro. 

Astfel, la nivel de județ au fost carantinate 1.203 persoane în cele două luni și s-au cheltuit pentru acest lucru 4.333.210 lei. Cele mai mari chelutieli sunt legate de carantinarea în spații special amenajate pe bază de contract.

Folosirea acestor spații de cazare pentru cazarea persoanelor aflate în carantină a adus venituri importante unor hoteluri și pensiuni din județul Alba.

Criteriul de selecție și aprobarea unității de cazare s-a făcut, potrivit reglementărilor din perioada stării de urgență, de către o comisie formată din reprezentanții mai multor instituții cu atribuții implicate în gestionarea situației: DSP, IPJ, ISU, DSP, Instituția Prefectului.

Proprietarii de hoteluri au făcut solicitările, iar comisia a decis unde să fie cazați oamenii.

La nivel național, județul Alba se află pe locul al 12-lea în ceea ce privește cheltuiala pe fiecare persoană carantinată. Media banilor consumați cu fiecare persoană în perioada de carantinare este de 3.602 lei.

Cel mai mult au plătit București – 5.462 de lei, Brașov – 5.389 de lei și Giurgiu – 4.491 de lei, se mai arată în documentul obținut de Alba24.

 

Foto: Pixabay 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate