Programul ”Masa caldă” în școli: numărul unităților de învățământ, suplimentat. Cum se va acorda sprijinul alimentar pentru elevi

Numărul unităților de învățământ în care se va derula Programul ”Masa caldă” 2022 va fi suplimentat cu 50, astfel încât, în total, vor fi 350 de grădinițe, școli și licee în care elevii vor primi alimente.

Motivul este identificarea unui excedent în bugetul alocat, potrivit unui proiect aflat miercuri pe masa Guvernului. De asemenea, sunt stabilite și regulile de derulare a programului în școli.

”În urma evaluării numărului de unități de învățământ beneficiare a Programului- pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 300 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, s-a constatat faptul că raportând numărul de preșcolari și elevi la bugetul aprobat și alocat acestui scop, rămâne un excedent financiar care poate fi alocat pentru includerea în Programul –pilot și a altor unități de învățământ preuniversitar aflate în medii dezavantajate. Prin excedentul financiar se poate asigura suportul alimentar pentru încă 50 de unități”, se arată în proiectul de modificare a Ordonanței de urgență nr. 105/2022.

Elevii vor primi o masă caldă sau un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Cum va fi suplimentat numărul unităților

Se vor propune unități de învățământ pentru care există acordul unităţilor/ subdiviziunilor administrativ–teritoriale pentru susținerea implementării programului, cu respectarea următoarelor criterii:

• mediul social defavorizat, comunități cu grad mare de vulnerabilitate – populație rromă, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate și supuși unor forme de abandon parental, copii supuși unor forme de abuz parental prin muncă, cutume și mentalități restrictive, în defavoarea minorului, copii în situaţii de abandon şcolar, copii cu cerințe educaționale speciale; se va avea în vedere și nivelul de marginalizare socio-economică a localității, potrivit clasificării Băncii Mondiale în studiile “Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România” și “Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România”
• mediu economic cu grad ridicat de pauperitate
• dispunerea geografică izolată a unității de învățământ/greu accesibilă din cauza condițiilor de mediu (deltă, munte, câmpie, zonă depopulată)
• mediul de rezidență
• participare școlară și calitatea educației: rata de abandon școlar, calculată conform definiției Institutului Național de Statistică, procent elevi promovați din număr total de elevi/nivel de învățământ – cu excepția învățământului preșcolar și a clasei pregătitoare și clasei I din învățământul primar, procent cadre didactice calificate din număr total cadre didactice

Se pot face noi angajări

Documentul prevede și posibilitatea de suplimentare a personalului pentru derularea programului, astfel:

• angajarea unor categorii de personal pe perioada implementării programului, cu încadrarea în numărul total de posturi aprobat la nivelul inspectoratului şcolar, în baza analizei cu privire la personalul necesar implementării programului, realizată de inspectoratul şcolar
• detaşare sau delegare de personal din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificarea corespunzătoare a fişei postului

Finanțarea programului

Finanţarea Programului se alocă bugetelor locale ale unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor pe raza cărora se află unităţile-pilot, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, astfel:

• în anul 2022: 147.000 mii de lei
• în anul 2023: 207.900 mii de lei.

Ce alimente pot primi elevii la școală

Suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar pe zi, după cum urmează:

• masă caldă, preparată în regim propriu, pentru elevii din unitățile de învățământ în care există cantină cu avize de funcționare, înregistrată sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, și spațiu adecvat de servire a mesei
• masă caldă, în regim catering, pentru elevii din unitățile de învățământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, hrana poate fi servită în sala de clasă sau într-un alt spațiu amenajat în acest scop, cu respectarea prevederilor art. 34 din Ordinul ministrului sănătății nr. 1456/2020. Dacă hrana nu este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare, suportul alimentar va fi păstrat, până la servire, în spații amenajate, în care există condiții adecvate de manipulare și depozitare, la temperaturi care să poată fi monitorizate și controlate
• pachet alimentar, în situația în care nu există posibilitatea asigurării mesei calde preparate în regim propriu sau de catering, care va fi păstrat, până la servire, în spaţii amenajate, în care există condiţii adecvate de manipulare şi depozitare, la temperaturi adecvate, monitorizate şi controlate. pachet alimentar: produse de panificaţie din făină integrală – pâine feliată sau batoane/chifle – 80 g – maximum 50% din greutatea totală a pachetului, produse din carne și/sau brânzeturi/derivate din lapte 40 g – minimum 25% din greutatea totală a pachetului şi legume – roşii, castraveţi, salată sau alte produse similare – 40 g – maximum 25 % din greutatea totală a pachetului. La acestea se va adăuga un fruct.

Variante orientative de meniu

(includ sugestiile Institutului Național de Sănătate Publică)

• ciorbă de legume
• supă de pui cu legume
• ciorbă de văcuță cu legume
• legume cu piept de pui la grătar
• mâncare de mazăre cu piept de pui
• pilaf cu legume și ficăței de pui
• piure de morcov cu grătar de pui
• piure de cartofi cu piept de curcan
•  mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
•  ghiveci de legume cu pui
• orez cu legume și pui la tava
• sufleu de broccoli cu brânză
• cartofi gratinați cu piept de pui la grătar
• tocană de legume cu orez brun
• piure de cartofi cu sfeclă și chifteluțe de legume
• omletă cu legume – ardei, ciuperci, ceapă verde și brânză telemea
• sufleu de conopidă, broccoli și brânză la cuptor
• dovlecel umplut cu brânză la cuptor
• ciuperci la cuptor umplute cu brânză, pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani
• macaroane cu brânză
• cartofi franțuzești, la cuptor, cu brânză şi ou
• quinoa cu legume
• sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume – roşii, castravete, salată
• sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude – gogoșar, varză, morcov
• un fruct întreg.

Condiții pentru masa caldă

• Suportul alimentar trebuie să respecte prevederile legislației în vigoare privind alimentația sănătoasă.
• Mâncarea în regim catering trebuie să fie pregătită în unități înregistrate/autorizate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, se distribuie sub formă ambalată, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, referitoare la condițiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, la condiţiile igienico-sanitare şi la etichetare, fiind transportate numai cu mijloace de transport autorizate/înregistrate sanitar – veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.
• Dreptul de a primi zilnic suportul alimentar îl au elevii/ preșcolarii prezenţi la activitățile didactice pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar. Suportul alimentar nu se acordă pe perioada vacanțelor sau a altor zile declarate prin lege ca zile nelucrătoare.
• Elevii și preșcolarii primesc suportul alimentar și în situația suspendării cursurilor cu prezență fizică. Preluarea suportului alimentar se realizează de către părinți/reprezentați legali/ocrotitori legali sau, acolo unde acest lucru este posibil, de către elevi, pe baza evidențelor de participare la cel puțin o oră de curs/zi.
• Tipul de suport alimentar, precum și modalitatea de distribuire a acestuia elevilor și preșcolarilor se stabilește la solicitarea directorului unității de învățământ, cu aprobarea consiliului de administrație și se propune ordonatorului principal de credite al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, care îl supune aprobării consiliului local.
• Programul de servire a mesei și timpul alocat acestei activități sunt stabilite de către conducerea unității de învățământ, în funcție de numărul de elevi, de orarul școlii și de particularitățile specific fiecărei unități de învățământ.
• Servirea mesei calde/ distribuirea pachetului alimentar în cadrul unității de învățământ se face de către persoane desemnate de conducerea acesteia, cu excepţia personalului de îngrijire şi de întreţinere care a participat, în prealabil, la curățenia grupurilor sanitare, cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă şi cele referitoare la supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
• Unitățile de învățământ răspund, în mod direct, de asigurarea condiţiilor de primire, recepţie şi distribuţie a suportului alimentar, prin nominalizarea persoanelor responsabile în acest sens, precum şi de confirmare a documentelor ce stau la baza plăţii produselor alimentare.
• Monitorizarea se realizează de fiecare inspectorat școlar, prin diverse tipuri de activități și, fără a se limita la acestea, printre care: colectare și interpretare de date, vizite în unitățile de învățământ, inspecții tematice, rapoarte transmise lunar de către unitatea de învățământ către inspectoratul școlar județean/al municipiului București.
• Serviciile sanitar–veterinare și pentru siguranța alimentelor sunt responsabile cu realizarea controalelor oficiale privind respectarea regulilor generale și speciale de igienă la nivelul unităţilor care produc, prepară, transportă şi distribuie alimente în cadrul acestui program.
• Pentru grupele speciale de consumatori – copii cu diabet, intoleranţă la lactoză, gluten sau alte problem de natură medicală – se va asigura regimul alimentar prescris de medicul specialist. Tipul de hrană de regim şi cantitatea necesară se prevăd în anexa la contractul de furnizare, fiind specificate pentru fiecare şcoală şi elev.
• Termenul maxim pentru consumul produselor transportate de la furnizor către unităţile şcolare, respectiv elev sau preșcolar, după caz, va fi de: ziua producerii pentru masa caldă / 24 de ore de la momentul ambalării pentru sandviciuri.
• Pentru depozitare în şcoli se vor folosi spaţii special amenajate pentru păstrarea produselor alimentare în condiţii de siguranţa alimentelor prevăzute de legislaţia în vigoare, asigurate de către beneficiar unitatea de învățământ.
• Produsele alimentare vor fi transportate de la furnizor către unităţile şcolare, respectiv elev sau preșcolar, după caz, numai cu mijloace auto speciale, autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare.
• Mâncarea livrată trebuie gătită în dimineața zilei în care se servește, păstrându-se în condiții sanitar–veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și în condiții igienico-sanitare și la temperaturi corespunzătoare, conform legislației în vigoare.
• Unitățile de învățământ în care se desfășoară programul-pilot au obligativitatea de a păstra 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislației în vigoare

Ce trebuie să se regăsească pe etichetele produselor preambalate

Produsele alimentare preambalate trebuie să prezinte înscrise prin etichetare următoarele elemente obligatorii:

• denumirea produsului; de exemplu: sandvici cu șuncă și roșii, sandvici cu unt, cașcaval și salată
• lista ingredientelor
• substanțe care provoacă alergii sau intoleranțe: sunt puse în evidență printr-un set de caracteristici grafice care le diferențiază de restul ingredientelor
• cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente: șuncă x%; cașcaval y%
• cantitatea netă
• data-limită de consum, sub forma: „expiră la data de”, cu înscrierea necodificată a zilei, lunii şi anului
• condiţii de depozitare – se menționează inclusiv intervalele de temperatură pentru menținerea
  parametrilor de calitate și siguranță ai produselor alimentare
• declarație nutriţională.

Mâncare fără aditivi, condiții de preparare

• Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de arome şi gust în cazul mâncărurilor calde, preparate la nivelul cantinelor din incinta unităţilor de învăţământ sau la nivelul unităţilor de tip catering şi care urmează a fi servite preşcolarilor şi elevilor; de asemenea, produsele de origine animală sau nonanimală din care se prepară aceste mâncăruri nu trebuie să conţină aditivi sau alte substanţe acceptate peste limitele stabilite de legislaţia în vigoare.
• Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară
• Ceapa pregătită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește, ci se înăbușă cu apă
• Sarea iodată utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv
• Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite, de exemplu, la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume.
• Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile, cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot.
• Nu se vor permite mâncărurile precum tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite.
• Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe.
• Interdicția folosirii cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, precum și a ouălor fierte, nesecționate după fierbere.