Proiect: Admiterea la Rezidențiat organizată de Ministerul Educației, iar pregătirea coordonată de departamente din universități

Ministerul Educaţiei organizează admiterea în rezidenţiat pe locuri şi pe posturi, prin concurs naţional, cu tematică şi bibliografie unică, în temeiul unei metodologii aprobate prin ordin al ministerului, la propunerea universităţilor de medicină şi farmacie acreditate, prevede o iniţiativă legislativă depusă la Camera Deputaţilor de parlamentari de la PSD.

Proiectul prevede completarea în acest sens cu patru texte noi a art.174 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 şi abrogarea Ordonanţei de urgenţă 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea 103/2012.

Potrivit proiectului, specialităţile şi durata pregătirii prin rezidenţiat se vor stabili prin ordin comun al Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii, cu avizul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentişti din România, Colegiului Farmaciştilor din România, după caz.

Organizarea şi finanţarea rezidenţiatului şi dobândirea dreptului de liberă practică se vor stabili prin hotărâre a guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii. Pregătirea în rezidenţiat va fi coordonată de departamente din cadrul instituţiilor de învăţământ superior şi se face în unităţile sanitare publice sau private atestate de către universităţile de medicină şi farmacie acreditate, după o metodologie proprie, mai prevede propunerea legislativă.

De asemenea, legea va intra în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată. La intrarea în vigoare, va fi abrogată OUG 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin legea 103/2012.

Iniţiatorii – Adrian Streinu Cercel, Alexandru Rafila, Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, Corneliu-Florin Buicu, Florian-Dorel Bodog, Leonard Azamfirei, Lucian Romaşcanu şi Angel Tîlvăr – susţin că organizarea rezidenţiatului este prevăzută şi în Legea educaţiei şi în Ordonanţa 18/2009, iar prevederile nu sunt armonizate.

Ei au arătat în expunerea de motive că, în timp ce Legea educaţiei prevede că organizarea rezidenţiatului este făcută de departamentele de pregătire a rezidenţiatului din cadrul instituţiilor de învăţământ, OUG 18/2009 prevede că atribuţiile de organizare revin preponderent Ministerului Sănătăţii şi Direcţiilor de Sănătate Publică.

„În prezent, admiterea în rezidenţiat este organizată de către universităţile de medicină şi farmacie acreditate, prin concurs naţional de admitere în rezidenţiat. Pregătirea în rezidenţiat este asigurată de cadrele didactice din universităţi, în secţiile clinice universitare şi alte unităţi sanitare sub coordonarea cadrelor didactice universitare, statutul de coordonator de rezidenţiat este condiţionat de calitatea de cadru didactic universitar. Practic, întreg parcursul de formare, de la admitere până la certificarea medicului rezident ca medic specialist, se desfăşoară sub coordonarea directă a instituţiilor de învăţământ superior. (…) Implicarea Ministerului Sănătăţii în acest proces ţine exclusiv de stabilirea necesarului/numărului de locuri necesar pentru a fi pregătit în fiecare specialitate, în funcţie de politica de resurse umane, dar pregătirea propriu-zisă, fiind o formă de învăţământ post universitar, trebuie să aparţină Ministerului Educaţiei, prin instituţiile de învăţământ superior pe care le are în coordonare”, susţin iniţiatorii.

Aceştia au menţionat că propunerea legislativă este susţinută „in corpore” de universităţile de medicină şi farmacie.

„Adoptarea acestei iniţiative ar pune în acord cele două reglementări existente şi ar asigura condiţiile necesare de pregătire mai riguroasă a rezidenţilor prin activităţi teoretice şi practice monitorizate şi evaluate periodic, specifice oricărei forme de învăţământ şi ar pune la dispoziţia rezidenţilor aflaţi în pregătire întreaga infrastructură aflată la nivelul universităţilor: laboratoare avansate, centre de simulare medicală, de pregătire postuniversitară, accesul la resurse bibliografice moderne. Totodată, ar permite normarea cadrelor didactice universitare care desfăşoară activităţile de pregătire practică şi teoretică prin includerea acestor activităţi în statele de funcţii”, mai arată iniţiatorii.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Camerei Deputaţilor, Senatul fiind for decizional.

sursă: Agerpres