Proiect de lege: Pedepse cu închisoarea mai mari în afacerile cu produse contrafăcute. Lista de metode de falsificare în comerț

​ Persoanele care falsifică alimente, suplimente alimentare, medicamente sau bijuterii, ori care vând astfel de produse falsificate, cu bună știință, vor risca pedespe cu închisoarea mai mari decât în prezent, potrivit unei propuneri de lege depuse la Senat.

Initiațiva legislativă a deputatului PSD Iulian Iancu prevede modificarea și complearea Codului penal și a la Ordonanței de Urgență 190/2000 privind metalele prețioase.

Printre altele, la Codul penal, se propun următoarele modificări:

– Neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă (față de 6 luni – 3 ani sau amendă, cât este în prezent).

– Prepararea de alimente ori băuturi falsificate, alterate sau interzise consumului, vătămătoare sănătății, expunerea spre vânzare sau vânzarea unor astfel de alimente sau băuturi, cunoscând că sunt falsificate sau alterate ori interzise consumului, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 8 ani (fața de 3 luni la 3 ani, cât este în prezent).

– Falsificarea sau substituirea altor mărfuri sau produse, dacă prin falsificare sau substituire acestea au devenit vătămătoare sănătății, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani.

– Vânzarea de medicamente și suplimente alimentare cunoscând că sunt contrafacute, alterate ori cu perioada de valabilitate depășită, dacă sunt vătămătoare sănătății ori și-au pierdut în tot sau în parte eficiența terapeutică, se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi (față de 6 luni – 5 ani în prezent).

– Atât medicamentele cât și suplimentele alimentare, dacă nu au avizul Agenției Naționale a Medicamentului și al Comisiei Naționale de Bioetică a Academiei de Științe Medicale, dacă sunt puse în comerț, constituie infracțiune ce se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 10 ani.

– Dacă medicamentele și suplimentele alimentare nu sunt controlate periodic în farmaciile care le pun în vânzare, sub raportul compoziției și concentrațiilor, factorii responsabili, respectiv, Agenția Națională a Medicamentului și Comisia Națională de Bioetică, se fac vinovați de infracțiune, fapt ce atrage o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 10 ani.

– În cazul în care compoziția și concentrația substanțelor active din medicamente și suplimente alimentare nu sunt corespunzătoare, atrag după sine pedepse cu închisoarea de la 5 la 10 ani, precum și închiderea unității respective de producție sau distribuție.

– Distribuirea de medicamene și suplimente alimentare de către unități neautorizate în acest sens, prin alte mijloace de comunicare, se pedepsește cu închisoare între 5 și 10 ani.

De asemenea, la Ordonanța de urgență 190/2000, privind regimul metalelor și pietrelor prețioase, se propun următoarele modificări:

– Falsificarea în orice mod a mărcilor de titlu, a mărcilor de garanție proprie sau a mărcilor de certificare constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 1 an și 6 luni la 5 ani (fațăde 6 luni – 5 ani, în prezent).

– Folosirea mărcilor de titlu, a mărcilor de garanție proprie sau a mărcilor de certificare false ori folosirea unei mărci neînregistrate constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 9 luni la 5 ani (față de 3 luni – 3 ani în prezent).

Inițiativa legislativă are însă de urmat o cale lungă până să ajungă lege: trebuie să treacă de cele două Camere ale Parlamentului, după care legea are nevoie să fie promulgată de președintele țării și publicată în Monitorul Oficial pentru a putea fi aplicată.

Lista unor metode de falsificare – cafea, lapte, faină, aur și altele

Inițiatorul propunerii legislative dă și unele exemple de produse falsificate găsite de autorități pe piața românească:

– Uleiul de măsline extravirgin este printre cele mai falsificate produse în prezent. Dacă aciditatea sa depășeste 1%, e posibil să conțină și alte tipuri de ulei.

– Măslinele se falsifică prin oxidare cu gluconat de fier, pentru o culoare uniformă.

– Făina de grâu se falsifică prin amestec cu făina din cereale mai ieftine, făina de grâu mai slab calitativ, cu amidon din cartof, cu emulgatori și agenți de oxidare. Aceștia din urmă albesc nefiresc făina.

– Carnea de consum poate fi falsificată cu carne provenită de la animale improprii consumului, cum ar fi rozătoarele sau cu carne de cal ori de măgar. La carnea de mici și la mezeluri s-au depisat cel mai des contrafaceri.

– Laptele se completează cu apă, prin extragerea grăsimilor.

– La sortimentele de brânză, au putut fi întâlnite cazuri de înlocuire a proteinei și grăsimilor din lapte cu proteine sau grăsimi vegetale.

– Pentru multiplicarea mierii, producătorii rău-intenționați adaugă sirop de glucoză industrială. Metodele mai subtile de falsificare a mierii cuprind hrănirea albinelor cu melasă sau amestecul de miere din sortimente mai puțin căutate. De exemplu, consumatorul cere miere de salcâm, dar i se oferă miere de fenicul sau de zmeur, iar mierea din floarea-soarelului poate trece drept miere polifloră.

– Cafeaua arabica se poate falsifica în comerț cu soiul de cafea robusta, mai slab calitativ. Mai grosolan, în cafea se poate pune argilă, cicoare, naut, malt, amidon, caramel, soia, mazăre, fasole.

– Vinul se falsifică prin adaos de zaharuri din surse nespecifice vinului: porumb, trestie de zahăr, alte fructe decât strugurele etc. Contrafacerea viului este mai greu de dovedit în cazurile în care se îmbuteliază vin de recoltă mai slabă decât cel înscris pe etichetă. Falsurile grosolane conțin coloranți, arome articifiale, îndulcitori, care nu mai au nicio legatură cu fermentarea naturală a mustului.

– La bijuterii, aurul sau argintul poate fi înlocuit cu metal comun.

„Rezultatul cel mai grav este dat de contrafacerea și/ sau falsificarea medicamentelor, cu lipsă/ diminuare/ substituire de substanță activă față de produsul original”, precizează inițiatorul proiectului.

sursa: hotnews.ro, startupcafe.ro, senat.ro