Proiect de lege pentru economii private la pensie: românii ar putea avea conturi individuale de investiții, cu facilități fiscale

Un proiect de lege depus în Parlament propune înființarea Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie (CIIP), un nou instrument voluntar de economisire pentru pensie, separat de actualii piloni de pensii.

Inițiatorii spun că măsura vine ca răspuns la presiunile tot mai mari asupra sistemului public de pensii și la nevoia de a stimula economisirea pe termen lung și investițiile pe piața de capital.

Potrivit expunerii de motive, proiectul are în vedere contextul demografic dificil din România, marcat de îmbătrânirea populației, natalitatea scăzută și emigrația forței de muncă tinere.

Documentul arată că raportul dintre contribuabili și beneficiari în sistemul public de pensii este de aproximativ 1 la 1, iar rata de dependență a vârstnicilor ar urma să depășească 50% până în anul 2050. Inițiatorii susțin că, în aceste condiții, pensia publică nu va mai fi suficientă pentru menținerea nivelului de trai după retragerea din activitate.

Publicitate

Proiect de lege pentru economii private la pensie

Propunerea legislativă pentru înființarea și funcționarea Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere pe 1 aprilie. Proiectul a fost inițiat de mai mulți parlamentari de la PNL și USR și semnat și de parlamentari de la celelalte partide, UDMR, PSD sau AUR.

„Fiecare român trebuie să aibă șansa reală de a-și construi un viitor financiar sigur. România nu mai poate evita o realitate evidentă: tot mai puțini angajați susțin tot mai mulți pensionari. Iar, în aceste condiții, sistemul public nu va putea asigura, singur, un nivel de trai decent pentru generațiile viitoare. De aceea, am inițiat în Parlament, alături de Cristina Prună, Claudiu Nasui, Sebastian Burduja, un proiect de lege care aduce o soluție concretă și modernă: Conturile Individuale de Investiții pentru Pensie (CIIP)”, a precizat senatoarea PNL, Gabriela Horga, unul dintre inițiatori.

Potrivit acesteia, este un model care funcționează deja în economii dezvoltate, precum SUA sau Marea Britanie, unde astfel de conturi au crescut masiv economisirea și au contribuit la dezvoltarea piețelor financiare.

„România are deja Pilonul II, III și pensiile ocupaționale. Acest proiect vine să le completeze cu un instrument nou, flexibil, în care tu decizi cum sunt investiți banii tăi. Dincolo de pensii, este și o soluție pentru o problemă mai largă: România economisește, dar investește prea puțin. Avem nevoie de capital autohton mai puternic, iar economiile românilor pot deveni un motor real de creștere economică. Acesta este sensul unei politici economice sănătoase: mai multă libertate, mai multă responsabilitate, mai multe opțiuni pentru oameni”, a mai transmis Gabriela Horga.

Ce sunt Conturile Individuale de Investiții pentru Pensie

Proiectul de lege prevede crearea unui nou mecanism de economisire individuală pe termen lung, cu libertate de investiții și tratament fiscal preferențial.

Conturile Individuale de Investiții pentru Pensie (CIIP) ar urma să fie distincte de Pilonul I, Pilonul II și Pilonul III și să funcționeze ca un instrument voluntar, prin care persoanele fizice să poată economisi și investi bani pentru perioada pensionării.

Documentul prevede două tipuri de conturi:

• CIIP-S, cu contribuții din venit net și scutire de taxe pentru câștiguri și retrageri
• CIIP-D, cu contribuții deductibile fiscal și impozitare la retragere

Modelul este inspirat din sisteme aplicate deja în state precum SUA, Marea Britanie, Suedia, Canada sau Japonia.

Cine ar putea deschide aceste conturi

Conform proiectului, ar putea deschide un astfel de cont orice persoană fizică rezidentă care obține venituri impozabile. Cetățenii vor putea deschide unul sau mai multe conturi CIIP, de oricare dintre cele două tipuri, cu administrare discreționară sau individualizată, la una sau mai multe societăți de servicii de investiții financiare (SSIF-uri) autorizate în România.

Un titular va putea deține simultan conturi CIIP-S și conturi CIIP-D, la aceeași SSIF sau la SSIF-uri diferite.

Titularii ar urma să poată contribui voluntar, inclusiv prin reținere la sursă prin angajator, în cazul anumitor tipuri de conturi.

Fondurile acumulate în conturi CIIP vor putea fi investite în obligațiuni listate, acțiuni listate, fonduri de investiții listate sau alte instrumente financiare oferite de SSIF, de pe orice piețe reglementate din state membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în conformitate cu prevederile Legii nr. 126/2018.

Prin excepție, în conturile CIIP nu pot fi investite fonduri în instrumente financiare derivate utilizate în scopuri speculative.

Facilități fiscale propuse prin proiectul de lege

Potrivit proiectului, veniturile și câștigurile de capital realizate în conturile CIIP vor fi scutite de impozit și contribuții sociale.

Veniturile și câștigurile de capital realizate din tranzacții cu instrunente financiare în cadrul conturilor CIIP nu se vor include în baza de calcul al impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii pe perioada deținerii contului CIIP.

De asemenea, dividendele încasate în conturile CIIP vor fi scutite de impozit.

Autorii proiectului susțin că actualul regim de taxare al investițiilor de pe piața de capital reduce randamentul net și descurajează investițiile pe termen lung.

Ce mai prevede proiectul

Printre prevederile incluse în document se numără și:

• transferul integral sau parțial al activelor acumulate, în alte conturi CIIP cu același titular la o altă societate de servicii de investiții financiare, în termen de cel mult 15 zile și fără comisioane de transfer;
• menținerea regimului fiscal la transfer;
• protecție pentru investitori prin Fondul de Compensare a Investitorilor
• în cazul decesului titularului unui cont CIIP, activele cumulate în cont revin moștenitorilor
• moștenitorii pot transfera sumele într-un cont CIIP propriu sau le pot retrage prin plată unică, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a certificatului de moștenitor
• supravegherea sistemului revine Autorității de Supraveghere Financiară (ASF)