Proiecte mari de construcții ale Guvernului: două spitale, aeroport, complex turistic, canal navigabil și o fabrică

Într-o ședință de Guvern a fost adoptată Hotărârea ce ca obiect al doilea pachet de investiții strategice care urmează să fie pregătite și atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Amenajare de râuri navigabile, aeroport, canal de 190 de kilometri Siret-Bărăgan, o fabrică pentru mijloace de transport electric, bancă de sânge, două spitale și un complex turisic sunt pe Hotărârea adoptată de parlamentari.

În ședința de pe 28, iunie Guvernul României a adoptat o Hotărâre ce are ca obiect un pachet de investiții strategice, ce vor fi atribuite și pregătite pentru parteneriate publice private.

Aleșii țării au planuri mari și au întocmit o listă cu opt puncte de interes:

1. Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie

Principalul scop al obiectivului de investiții este amenajarea complexă a râurilor Argeş şi Dâmboviţa, în principal pentru transportul de mărfuri și pasageri, prin realizarea unei căi navigabile între Bucureşti şi Dunăre. De asemenea, sunt avute în vedere şi alte beneficii, respectiv producerea de energie electrică, irigaţii, protecţia împotriva inundaţiilor, turism, piscicultură, ecologizare.
Obiectivul face parte din reţeaua europeană de transport și va genera dezvoltarea economică pe termen lung a întregii regiuni de la sudul municipiului Bucureşti, inclusiv prin construirea unui port.

2. Construirea aeroportului Bucureşti Sud

Supraaglomerarea aeroportului  Henri Coandă – Otopeni impune construirea unui nou aeroport, în zona de sud a Bucureştiului, atât pentru pasageri, cât şi pentru mărfuri.
Aeroportul din zona de sud a Bucureştiului va putea deveni un punct de tranzit în deplasările pasagerilor către regiunile Asia – Pacific, cât şi Europa – America.
Dimensiunea Aeroportului Bucureşti Sud va trebui proiectată pentru un trafic de aproximativ 30 de milioane de pasageri, pe o suprafaţă desfăşurată de maxim 600 ha și să fie dotat cu cel puțin două terminale. În măsura în care se vor identifica asemenea suprafeţe la autorităţile locale, acestea pot participa la constituirea societăţii de proiect.
Accesul la acest aeroport se va face și pe noua autostrada București-Alexandria-Craiova și pe centura Bucureștiului, care este prevăzută să treacă în apropiere, cât și pe noua magistrală de metrou Bragadiru-Piața Unirii.

3. Canalul magistral Siret – Bărăgan

Asigurarea surselor de apă pentru executarea unor sisteme de irigaţii ar crea posibilitatea irigării unor suprafeţe de  475.000 ha, din care cca. 80% fără sisteme de pompare.
Canalul ar trebui să aibă o lungime totală de 190 de kilometri, din care primul tronson amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, care are o lungime de 50 km şi din care s-au început lucrări pe 11 km din care 5,7 km sunt deja funcţionali. Al doilea tronson, cu o lungime de 140 km, traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la acumularea Dridu.

4. Construcţia în parteneriat public – privat a unei fabrici de mijloace de transport electrice

Construcţia unei fabrici de autovehicule şi autobuze electrice în parteneriat public privat în România ar face posibilă punerea în practică a acestor deziderate mult mai uşor şi cu costuri mult mai mici, prin dezvoltarea de noi metode de gândire, implicit de noi tehnologii pentru realizarea de vehicule cu propulsie alternativă, care în prezent încă se confruntă cu constrângeri tehnice (gamă limitată de autovehicule şi autobuze, costuri mari ale investiţiilor în construcţia acestora, ceea ce determină şi costul mare al acestora, lipsa infrastructurii publice de încărcare a acumulatorilor, performanţe uneori sub aşteptări ale mijloacelor de transport, etc.).
Suprafaţa necesară pentru acest obiectiv, respectiv pentru hale, depozite şi piste de încercare, este de minim 10 ha.
Se are în vedere localizarea acestui obiectiv într-o zonă mai puţin dezvoltată, dar în apropiere de Bucureşti, respectiv pe o rază de cel mult 100 km.

5. Construirea şi operarea în parteneriat public – privat a unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem

Proiectul are în vedere realizarea unei bănci publice naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem şi dezvoltarea/construirea a minimum zece centre regionale pentru transfuzii sanguine
Această soluție este avută în vedere în contextul în care, în ultimul an, România s-a confruntat cu dificultăți în asigurarea derivatelor din plasmă, în special de imunoglobulină.
De asemenea, este cunoscut faptul că în sistemul sanitar există frecvent dificultăţi majore în asigurarea cantităţilor de sânge uman pentru transfuzii, precum şi un acces limitat la terapiile pe bază de celule stem.

6. Spitalul regional Timișoara

Un alt spital regional se va construi în municipiul Timișoara și va deservi partea de vest a țării. Este cea mai bună soluție pentru asigurarea unui acces echitabil al populației la servicii medicale de calitate.
La fel ca celelalte spitale regionale care urmează să se construiască, acesta va fi un spital clinic organizat cu o structură de specialități, cu o platformă complexă de investigații și intervenții terapeutice clinice și paraclinice, care va asigura asistență medicală pentru cazurile medicale complexe.
Spitalul din Timișoara va fi dotat cu heliport și elicopter pentru urgențe, precum și cu clinici de specialitate și centre de cercetare dotate corespunzător.

7. Spitalul regional Brăila-Galați

În regiunea de est a țării, între orașele Galați și Brăila se va construi un alt spital regional, cu o capacitate de aproximativ 800-1000 de paturi.
Și acest spital va fi organizat clinic, cu o structură de specialități, având o platformă complexă de investigații și intervenții terapeutice clinice și paraclinice, care va asigura asistență medicală pentru cazurile medicale complexe,
Spitalul din zona Brăila-Galați va fi dotat cu heliport și elicopter pentru urgențe, precum și cu clinici de specialitate și centre de cercetare dotate corespunzător.

8. Un nou complex  turistic  pentru schi în masivul Făgăraş

Existenţa infrastructurii necesare pentru practicarea sporturilor de iarnă pe ambii versanţi ai masivului Făgăraş, amplasarea în mijlocul țării,  cât şi apropierea de numeroase destinaţii turistice și culturale precum cele din Sibiu, Curtea de Argeş, Cetatea Poenari, Transfăgărăşan fac această zonă foarte atractivă.
Se are în vedere realizarea a 150 km pârtii de schi, cu instalaţiile aferente (telegondolă, telescaun, instalaţie cablu etc.) şi dezvoltarea unor staţiuni la cota 700 m, la baza pârtiilor de schi şi sanie, cu  capacităţi de cazare de peste  50.000 de locuri, turiştii având posibilitatea să folosească mijloacele de transport personale în zona domeniului de schi.