Proiectul de modificare a Codurilor Penale, fără prag valoric pentru abuzul în serviciu. Precizări de la ministrul Justiţiei

Proiectul de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală a fost definitivat. În cazul abuzului în serviciu, proiectul nu va prevedea vreun prag valoric, așa cum s-a întâmplat în controversata OUG 13. potrivit ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, modificările sunt în sensul punerii în acord a actelor normative cu deciziile Curții Constituționale.

Potrivit ministrului Justiției, ar fi fost luate în considerare atât deciziile Curții Constituționale de constatare a neconcordanței cu Legea fundamentală, cât și deciziile de interpretare. Despre o decizie de interpretare este vorba în cazul abuzului în serviciu. Mai precis, e vorba de Decizia 405/2016, prin care magistrații constituționali au stabilit că articolul din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu este conform Legii fundamentale dacă prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” se înțelege „îndeplinește cu încălcarea legii”. Pe cale de consecință, de la Decizia 405/2016 încoace, funcționarii publici (inclusiv parlamentarii, miniștrii și aleșii locali) pot fi acuzați de abuz în serviciu doar dacă au încălcat legislația primară (legi sau ordonanțe, simple ori de urgență), nu și legislația secundară.

Proiectul MJ nu va prevedea, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, un prag valoric de la care să se considere că a fost comisă fapta. În controversata OUG 13, la abuz în serviciu era prevăzut un prag de 200.000 de lei.

Ministrul Justiției a precizat că modificările nu vor fi operate prin ordonanță de urgență, ci printr-un proiect de lege care va fi trimis, spre dezbatere, Parlamentului.

„Eram judecător la Curte, sunt membru în Comisia de la Veneţia, dar legiuitorul naţional trebuie să respecte legea fundamentală. Legea fundamentală spune că constituie abuz fapta funcţionarului şi acolo nu se referă la un prag. Îi laşi judecătorului libertatea de a aprecia că o faptă de abuz, cu o anumită consecinţă păgubitoare, este infracţiune sau nu. De aceea, judecătorul are libertatea de apreciere, ţine seama de personalitatea, persoana făptuitorului, de gravitatea faptei, de împrejurarea că este recidivist sau nu, de scopul, de mobilul faptei. Judecătorul poate să dea suspendare în executarea pedepsei, poate să amâne aplicarea pedepsei, după cum procurorul poate să renunţe la urmărirea penală”, explica actualul ministru al Justiției.

sursa: digi24.ro