Proiectul pentru interzicerea păcănelelor la Alba Iulia, RETRAS din Consiliul Local. Consilierii au propus o perioadă de tranziție

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în Alba Iulia a fost retras din nou din ședința Consiliului Local. Mai mulți consilieri locali au propus, în ședința CL de joi, 30 iulie, un amendament care prevedea o perioadă de tranziție, pe durata de un an.

Mai exact, în perioada 1 august - 31 august 2026, operatorii jocurilor de noroc ar fi trebui să obțină autorizația de funcționare, valabilă timp de un an, până în septembrie 2027. Astfel, „păcănelele” vor putea funcționa până în toamna anului viitor. 

Totodată, amendamentul prevedea pentru jocurile de noroc o taxă de 500 de lei/mp/an, iar cei care dețin spațiile ar fi fost obligați să îndeplinească anumite condiții referitoare la fațadele acestora.

Publicitate

Pentru ca amendamentul să poată fi aplicat, proiectul a trebuit retras de pe ordinea de zi. Noile modificări urmează să fie incluse într-un nou proiect, care va fi pus în dezbatere publică în zilele următoare.

Reamintim faptul că în ședința din 29 iunie 2026, votul pe această temă a fost amânat.

Ce prevedea proiectul inițial pentru interzicerea păcănelelor în Alba Iulia

Potrivit proiectului votat în Consiliul Local, se interzice organizarea și exploatarea activităților de jocuri de noroc pe raza municipiului, conform definiției din art. 10 al OUG 77/2009.

Singura excepție rămân jocurile loto tradiționale operate de Compania Națională „Loteria Română” SA, care vor putea funcționa în continuare, dar strict pe baza licenței și autorizației prevăzute de lege.

Din momentul intrării în vigoare a hotărârii, administrația locală nu va mai elibera autorizații de funcționare pentru niciun tip de activitate de jocuri de noroc pe teritoriul municipiului.

Argumentele din spatele măsurii

Raportul de specialitate care a însoțit proiectul pune decizia în contextul protejării comunității, invocând mai multe motive: impactul social al jocurilor de noroc, nevoia de a proteja tinerii și categoriile vulnerabile, costurile sociale indirecte tot mai mari suportate de comunitate, precum și necesitatea unei intervenții administrative preventive și transparente.

Documentul amintește și poziția Organizației Mondiale a Sănătății, care încadrează jocurile de noroc drept o tulburare de control al impulsurilor, subliniind că adicția în rândul tinerilor este tratată tot mai mult ca o problemă de sănătate publică, nu ca o simplă slăbiciune de caracter.

Potrivit documentului citat, interzicerea „păcănelelor” ar urma să aducă, pe termen mediu și lung, o scădere a comportamentelor antisociale și infracționale, o reducere a dependenței de jocuri și a afecțiunilor asociate acesteia - depresie, anxietate, tendințe suicidale - dar și mai puține cazuri de abandon familial, neglijare a minorilor și violență domestică generate de pierderile financiare din jocurile de noroc.

Referatul de aprobare al proiectului argumentează că interdicția generală, și nu una parțială, este soluția potrivită.

Potrivit documentului, măsuri precum limitările orare, impunerea unor distanțe minime față de anumite instituții sau restricțiile punctuale nu ar elimina expunerea sistemică și efectele cumulative ale jocurilor de noroc asupra comunității, experiența practică arătând că astfel de soluții parțiale sunt insuficiente.

„Proiectul nu este împotriva unor afaceri ci pentru demnitatea cetăţenilor municipiului Alba Iulia, pe termen lung preconizând o reducere a costurilor sociale (cheltuieli cu asistenţa socială, programe de reabilitare, intervenţii ale poliţiei locale)”, se mai precizează în documentul citat.

Efecte economice și urbanistice așteptate

Un alt argument invocat este cel economic: banii care în prezent ajung la operatorii de jocuri ar rămâne, în lipsa acestora, în comunitate, fiind direcționați spre comerț, servicii și economisire. Se subliniază și faptul că jocurile de noroc afectează disproporționat persoanele cu venituri mici, astfel încât eliminarea lor este prezentată drept o măsură de protecție a celor mai vulnerabili cetățeni.

Din punct de vedere urbanistic, administrația mizează pe faptul că închiderea sălilor de jocuri ar permite deschiderea altor tipuri de afaceri - cafenele, saloane de înfrumusețare, cabinete medicale, centre educaționale - care ar contribui la creșterea valorii imobiliare a zonelor respective.

De asemenea, dispariția bannerelor, ecranelor LED supradimensionate și a autocolantelor de pe fațadele clădirilor este văzută ca un pas spre restabilirea esteticii urbane.