Datele recensământului din acest an arată că populația rezidentă este de aproximativ 19 milioane de cetățeni, față de 20.121.641 persoane, în 2011.
Populația rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României. Aici nu intră românii din Diaspora, chiar dacă au în continuare adresă în România și care sunt câteva milioane.
Mulți dintre ei investesc în țară, în special în imobiliare, lucru evidențiat de o altă constatare interesantă a referendumului: aproximativ 600.000 de locuințe secundare nu sunt ocupate.
Primele date mai vorbesc despre o tendință: populația orașelor reședință de județ tinde să scadă în defavoarea localităților limitrofe, spun reprezentanții INS.
Migrarea spre localitățile ”dormitor” din jurul marilor orașe este dată, spun specialiștii, de prețurile mai mici la imobiliare.
Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a spus că este ”pesimist în ce privește evoluția demografică”.
”În 2020, la 143 de pensionari aveam 100 de copii sub 15 ani. Înseamnă dezechilibre majore la pensii și pe piața muncii. Nu mai e piramida vârstelor, e o bază mică”, a precizat acesta
