În 6 august, creştinii ortodocşi sărbătoresc Schimbarea la Faţă, cunoscută popular și ca „Obrejenie” ori „Pobrejenie”, cu semnificaţia de „probozire”, adică ocărâre sau certare a oamenilor neascultători.

Reprezintă data la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob si Ioan, au urcat pe muntele Tabor ca să se roage. Potrivit Bisericii, aici, apostolii au fost învăluiţi într-un nor de lumină, în timp ce Iisus se ruga.

Mai multe obiceiuri şi tradiţii legate de această zi au fost transmise în credinţa populară.

Din 6 august, frunzele încep să se îngălbenească, apele să se răcească, păsările călătoare pornesc spre ţările calde, iar gândacii şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pregătindu-se pentru iarnă.

În această zi se interzice scăldatul. De la Probăjenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în rău. Apele, fiind de acum tot mai reci, cresc riscul îmbolnăvirilor.

În această zi nu se lucrează și la biserică se duc poame din noua recoltă, se binecuvântează și se împart.

Fructele, în special strugurii și prunele, sunt bune de gustat, deoarece devin pline de dulceață și savoare, existând și o zicală în acest sens, și anume: “boabă nouă în gură veche”.

În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se spele sau să se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă.

De asemenea, este bine să evitaţi călătoriile, deoarece se spune că vă veţi rătăci.

Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.

Tradiţii şi obiceiuri pentru spor şi sănătate:

– nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fi certat deoarece aşa vei fi tot anul;

– fetele nu trebuie să se pieptene deoarece podoaba capilară va stopa din creştere;

– nu se spală în această zi, deoarece o să fiţi năpădiţi de ploşniţe şi păduchi;

– femeile însărcinate, dacă vor posti în această zi, vor avea parte de o naştere uşoară şi de copii sănătoşi;

– este bine de evitat călătoriile deoarece se spune că vă veţi rătăci;

– pentru spor şi sănătate, în această zi se duc la biserică ofrande, în special struguri, care se sfinţesc şi se împart în memoria rudelor decedate

Semnificații religioase ale sărbătorii

Schimbarea la față a lui Iisus Hristos (sau Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris de Evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la față pe Muntele Tabor, (Matei 17:1-9, Marcu 9:2-8, Luca 9:28-36). Iisus devine strălucitor, vorbește cu Moise și Ilie și este numit Fiul lui Dumnezeu. Este una dintre minunile lui Iisus menționate în Evanghelii.

Și după șase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El. Și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L”. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte. Și Iisus S-a apropiat de ei, și, atingându-i, le-a zis: Sculați-vă și nu vă temeți. Și, ridicându-și ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur. Și pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneți ceea ce ați văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morți. – Matei 17:1-9.

Sărbătoarea Schimbării la Față datează de la începutul secolului al IV-lea, când Sfânta Împărăteasă Elena ctitoreste o biserică pe Muntele Tabor. Primele mențiuni ale acestei sărbători se regăsesc în cadrul unei serii de documente din prima jumătate a secolului al V-lea.

Masca de protecţie devine obligatorie în spaţiile publice aglomerate şi în judeţul Cluj, începând din data de 8 august. Măsura a fost luată ca urmare  a unei ședințe a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

”CJSU a decis în această seară că, începând cu data de 8 august 2020, ora 00.00, pe întreg teritoriul judeţului Cluj, se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie de către toate persoanele cu vârsta de peste 5 ani, astfel încât să acopere nasul şi gura, la întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice sau de divertisment organizate în spaţii publice deschise, în zone în care se desfăşoară serbări publice sau pelerinaje şi adunări cu caracter religios.

Vezi și HARTA ACTUALIZATĂ: NOI județe unde MASCA de protecție este OBLIGATORIE și în spațiile deschise. LISTA stațiunilor de pe litoral

UAT-urile vor identifica toate spatiile de tip pieţe agroalimentare, pieţe auto, târguri de produse şi de animale, locaţii de tip bazar temporare sau permanente de pe raza UAT-urilor, pe care le vor comunica CJSU până în data de 10.08.2020, în vederea introducerii obligativităţii purtării măştii in aceste zone, după consultarea DSP”, a transmis, miercuri seară, Prefectura Cluj.

UTIL: Reguli de călătorie: 24 de țări din Europa au restricții pentru români. Carantină, la întoarcerea în țară din alte 42 de state

Foto: Arhivă

O zonă de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv va fi amenajată în curând pe malul râului Mureș, la Acmariu. Primăria comunei Blandiana a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului Alba emiterea acordului de mediu pentru realizarea investiției, care ar urma să se ridice la suma de peste 400.000 de lei.

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Alba anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Dezvoltarea ecoturismului în comuna Blandiana, prin crearea  unei zone de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv”, propus a fi amplasat în intravilanul localității Acmariu, comuna Blandiana.

Prin proiect se propune amenajarea unei zone de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv. Elementele principale ale zonei de agrement sunt reprezentate de o alee cu circulație mixtă (pietonal+auto), care asigură accesul pe parcelă și de-a lungul căreia sunt amplasate buzunare amenajate pentru parcare (3 locuri + 1 loc pentru persoane cu dizabilități), toalete ecologice (2 + 1 pentru persoane cu dizabilități), locuri de picnic (3 locuri).

De asemenea, din această alee se face accesul spre zona de ponton și loc de pescuit de pe malul apei. Aleea se ramifică înspre râul Mureș pentru a asigura lansarea ambarcațiunilor la apă.

Potrivit memoriului de prezentare, pontonul va fi alcătuit dintr-un pod cu alunecare mobil și o platformă de agrement. Podul cu alunecare mobil are un capăt reglabil-prevăzut cu plăcuțe metalice de alunecare și un capăt prevăzut cu balamale. Structura podului este din oțel și finisajul din deck de lemn impregnat sub presiune, iar dimensiunea în plan este de 1,20 x 6,00 m. Podul va fi ancorat la mal cu ajutorul unui suport de pod prefabricat din beton, încastrat în mal.

Platforma de agrement de 6,00 x 6,10 m cu suprastructură din beton flotant și finisaj din deck de lemn impregnat sub presiune. Ancorarea se va realiza cu ajutorul unui kit de ancorare format din lesturi de beton grele, pentru adâncimi mai mici de 4,0 m și lanțuri. Lesturile din beton vor fi așezate în albia râului Mureș;

Terenul pe care se dorește realizarea invesției este liber de construcții și situat în intravilanul localității Acmariu, pe malul drept al Mureșului, accesul făcându-se prin intermediul DJ 107A, drum ce reprezintă legătura rutieră principală cu municipiul Alba Iulia, cu drumul național DN1 și cu viitoarea Autostradă A10.

Terenul are o formă neregulată, alungită pe direcția est-vest, fiind dispus adiacent râului Mureș. Parcela este lipsită de construcții, în prezent nefiind dată în folosință.

Terenul nu se învecinează cu zona vetrei satului Acmariu sau alte areale cu funcțiunea de locuire sau alte funcțiuni.

Devizul general privind cheltuielile necesare realizării investiției are un total general de 405.685,34 lei, din care 179.852,05 lei reprezintă valoarea construcțiilor + montaj. Valorile sunt exprimate fără TVA.

Ca orizont temporal, se estimează un grafic pentru execuția lucrărilor de 6 luni, după realizarea etapei de achiziție lucrări.

Comuna Blandiana face parte din Asociația FLAG din Bazinul Mureșului, Secașelor și a afluenților acestuia, asociație care are elaborată o Strategie de dezvoltare locală a teritoriului FLAG din bazinul Mureșului, Secașelor și a afluenților acestuia. În prezent, administrația locală nu are nici un fel de infrastructură sau amenajare care să faciliteze exploatarea potențialului economic și turistic al râului Mureș.

• „Având în vedere tendințele globale de încurajare a micilor întreprinzători și a activităților agricole și piscicole de dimensiuni mici și medii, administrația Blandiana își dorește să ofere această posibilitate de a accesa râul Mureș, însă nu numai pentru activități legate de piscicultură, ci și pentru activități din sectorul turistic. De aceea, un debarcader ar îmbunătăți condițiile în care să rezide temporar atât cei care practică pescuitul și alte activități conexe, dar de asemenea, ar atrage și un sector nou de utilizatori și anume persoanele care vor să petreacă timpul liber în apropierea unei oglinzi de apă”, se mai precizează în memoriul de prezentare.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 august, informează banca centrală.

CA al BNR a hotărât, totodată, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00% pe an de la 2,25% pe an.

„Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României întrunit în şedinţa de astăzi, 5 august 2020, a hotărât următoarele: reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 6 august; reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an de la 2,25 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit; continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară”, se arată într-un comunicat al BNR transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit documentului, Consiliul de administraţie al BNR consideră că, în condiţiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scăderilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută Âą1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

BNR arată că economia globală şi cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecţiei cu coronavirus.

În acelaşi timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluţia pandemiei şi a măsurilor asociate, dar şi susţinută de măsurile fiscale implementate de autorităţi, precum şi de caracterul acomodativ al politicilor monetare ale băncilor centrale din economiile avansate şi cele emergente, incluzând BCE şi băncile centrale din regiune, precizează sursa citată.

În plan intern, datele şi informaţiile apărute după şedinţa de politică monetară a CA al BNR de la finele lunii mai au evidenţiat un impact sever al pandemiei de coronavirus, mai ales în aprilie, dar şi efectele economice şi financiare ale începerii relaxării graduale în luna mai a măsurilor restrictive.

În context, comunicatul aminteşte că rata anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă în mai, până la 2,26% (de la 2,68% în luna aprilie), pentru ca în iunie să urce la 2,58%, uşor deasupra punctului central al ţintei staţionare, pe fondul unor efecte de bază şi al reluării ascensiunii cotaţiei petrolului.

Comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul trimestrului anterior, de 3,05%, rata anuală a inflaţiei s-a situat pe o pantă descendentă – uşor mai pronunţată decât cea prognozată – atribuibilă accentuării semnificative a declinului în termeni anuali a preţului combustibililor.

„Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a consemnat doar o scădere minoră pe ansamblul trimestrului II şi inferioară previziunilor, la 3,7% în luna iunie de la 3,86% în luna martie, în pofida unui efect de bază dezinflaţionist semnificativ.

Evoluţia ei continuă să fie marcată de presiunile inflaţioniste pe partea cererii şi a costurilor salariale acumulate anterior izbucnirii crizei pandemice, de natură să alimenteze persistenţa acestei componente, la care s-au adăugat în ultimele luni influenţele schimbărilor în structura consumului survenite în contextul pandemiei şi al distanţării sociale, precum şi cele venind din costuri mărite asociate unor lanţuri de producţie/aprovizionare, precum şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus”, explică sursa citată.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut în luna iunie până la 3,3% şi, respectiv, 3,2%, de la 3,6 la sută în aprilie.

Creşterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, la 2,4%, de la 4,3% în trimestrul anterior, dar dinamica sa trimestrială a rămas în teritoriul pozitiv, la 0,3%.

Totodată, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat semnificativ creşterea în acest interval, pe fondul scăderii pronunţate a exporturilor de bunuri şi servicii, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiţii străine directe şi transferuri de capital şi-a accentuat deteriorarea.

Potrivit BNR, cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o contracţie severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condiţiile unui declin puternic înregistrat în aprilie – lună marcată integral de restricţiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei – care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgenţă cu cea de alertă.

Astfel, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au atenuat considerabil în mai declinul deosebit de amplu în termeni anuali consemnat în aprilie, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm alert în primele două luni ale trimestrului II, deşi sensibil încetinit în raport cu trimestrul anterior, se mai arată în comunicatul băncii centrale.

Revenirea serviciilor prestate populaţiei a fost însă mult mai modestă în mai, după căderea masivă suferită în aprilie, iar dinamica anuală a producţiei industriale şi cea a comenzilor noi din industria prelucrătoare au rămas adânc în teritoriul negativ, deşi au urcat vizibil faţă de aprilie, în timp ce investiţiile străine directe nete au înregistrat o nouă scădere amplă în termeni anuali pe ansamblul intervalului. În acelaşi timp, creşterea deficitului comercial s-a temperat doar uşor, subliniază sursa.

„Condiţiile de pe piaţa financiară au continuat să se amelioreze, pe fondul noilor decizii de politică monetară adoptate la finele lunii mai.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au consolidat scăderea şi apoi nivelurile mai joase astfel atinse, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, în condiţiile volumului semnificativ de lichiditate furnizat de BNR prin intermediul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, în contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piaţa monetară; media zilnică a stocului operaţiunilor repo s-a situat în intervalul iunie-iulie la 4,8 miliarde de lei, iar volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la finele lunii iulie la o cifră similară, de aproape 4,8 miliarde de lei.

La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a avut o tendinţă evidentă de scădere în trimestrul II, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen s-a diminuat doar uşor, ecartul dintre ele reducându-se consistent”, se mai menţionează în comunicat.

Totodată, cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi stabil, manifestând în iulie chiar o tendinţă uşoară de scădere, în sincron cu mişcările din regiune, în contextul optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, arată Banca Naţională în comunicatul de miercuri.

Creşterea creditului acordat sectorului privat şi-a temperat considerabil decelerarea în iunie – ajungând la 4,1%, de la 4,5% în mai – exclusiv pe seama componentei în lei, susţinută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 67,8% reprezentând recordul perioadei post-mai 1996.

În şedinţa de miercuri, Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Noul scenariu reconfirmă traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei evidenţiată în precedenta prognoză, în condiţiile revizuirii ei uşoare în sens descendent, pe orizontul scurt de timp.

Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce uşor şi în luna iulie, iar apoi să rămână relativ stabilă în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele anului curent, pentru ca ulterior să coboare şi să fluctueze moderat în jurul punctului central al ţintei, pe fondul manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020, dar să se restrângă apoi progresiv şi ceva mai alert decât în prognoza anterioară.

„Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul proiecţiei.

Sursa lor majoră rămâne, cel puţin pe termen scurt, pandemia de coronavirus – care s-a reintensificat recent -, şi măsurile restrictive asociate, ce condiţionează viteza şi traiectoria redresării economiei, chiar şi în contextul susţinerii oferite de programele de sprijin guvernamental şi de măsurile de politică monetară ale BNR.

Incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, dată fiind posibila creştere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral – cu repercusiuni şi asupra poziţiei externe a economiei.

În acelaşi timp, consolidarea fiscală probabil iniţiată ulterior ar putea fi contrabalansată parţial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE”, precizează BNR.

Sursă: Agerpres