Recuperatorii de credite nu mai pot executa silit datornicii. ÎCCJ a admis aplicarea unui articol din CPP

Recuperatorii de credite nu vor mai putea executa silit datornicii pentru că o firmă nu poate fi reprezentată în instanță de o altă firmă atunci când este vorba despre executarea silită, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia instanței supreme se aplică inclusiv cazurilor în care recuperatorii de credite cer în instanţă executarea debitorilor.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că persoanele juridice nu pot fi reprezentate în instanţă de alte persoane juridice nici în faza de înregistrare a cererii de executare silită. Concret, instanţa supremă a fost sesizată de Tribunalul Sibiu cu privire la un articol din Codul de procedură civilă privind reprezentarea în instanţă a persoanei juridice.

Înalta Curte a admis sesizarea şi a decis: „În interpretarea şi aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2018”. Efectul direct al deciziei ÎCCJ afectează în special recuperatorii de creanţe cu sediile în afara ţării, care au „angajat” în România, alte societăţi de recuperare a creanţeor.

Amintim că în 2016, instanţa supremă a interzis reprezentarea convenţională a persoanei juridice de către o altă persoană juridică sau de către avocaţii sau consilierii ei juridici. „În şedinţa din 4 aprilie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, prin Decizia nr. 9 în dosarul nr.507/1/2016, a admis sesizarea formulată de Tribunalul Braşov, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de che­mare în judecată şi re­prezentarea convenţională a persoanei juridice în faţa instanţelor de judecată nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă”, declara atunci avocatul Adrian Cuculis.

Ca atare, toţi cei care sunt executaţi silit sau se judecă într-o contestaţie la executare în care banca, firma de leasing sau orice alt creditor persoană juridică este reprezentat de către un recuperator, pot invoca lipsa calităţii de reprezentant conform art. Art. 82 din Codul de procedură civilă. Lipsa dovezii calităţii de reprezentant poate fi invocată când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.

Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac, ci doar pe fond. „Practic, decizia instanţei supreme nu face decât să oblige toate instanţele din România să unifice jurisprudenţa, adică să aplice această decizie – care, de alt­fel, exista şi în Codul vechi, dar nu era aplicată uniform în toate instanţele de judecată. Dacă recuperatorii, adică persoanele juridice mandatate de bancă să recupereze creanţele, nu vor face dovada calităţii de reprezentant (ceea ce este absolut imposibil), cererile lor vor fi anulate. La fel şi executările silite”, a afirmat av. Adrian Cuculis.

Pentru a aplica decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), persoanele date în judecată trebuie să invoce în instanţă, în condiţiile de mai sus (adică doar pe fondul cauzei), excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi să ceară instanţei să anuleze toate actele de procedură făcute de către mandatarul băncii, a explicat avocatul. „Pentru acest motiv, pot fi anulate în cadrul contestaţiei la executare inclusiv încheierile date de către instanţa de judecată pentru încuviinţarea executării silite”, a adăugat Cuculis. În ultimii 3 ani, băncile au vândut credite neperformante de 5 miliarde euro Băncile din România au vândut, în ultimii trei ani, credite neperformante de circa 5 miliarde de euro, din care 2 miliarde de euro în 2016, potrivit datelor furnizate de Deloitte România la începutul acestui an. „2016 a fost un an record de vânzare a creditelor neperformante, de 2 miliarde euro. În ultimii 3 ani în România s-au realizat tranzacţii de 5 miliarde euro cu credite neperformante vândute de băncile din România”, a spus Radu Dumitrescu, partener responsabil de suport în tranzacţii în cadrul Deloitte România.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), la sfârşitul anului trecut existau 666.381 persoane fizice cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare. Aceste persoane aveau restanţe în valoare de peste 7,69 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei şi euro, respectiv 3,07 miliarde în lei şi echivalentul a 3,17 miliarde lei în euro. În funcţie de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile, cu 4,51 miliarde lei.

sursa: adevărul