Reforma salarizării în sectorul public: Sporuri limitate, reintroducerea grilelor salariale și noi coeficienți de ierarhizare

Limitarea sporurilor, reintroducerea grilelor salariale pentru administraţia locală și revizuirea coeficienţilor de ierarhizare sunt principalele măsuri avute în vedere de Guvern în reforma sistemului de salarizare din sectorul public.

Potrivit Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, revizuirea coeficienţilor de ierarhizare pentru diferitele familii ocupaţionale va stabili criterii clare pentru ierarhizarea diferitelor categorii profesionale din sectorul public, va reduce disparităţile salariale şi va ajuta la alinierea plăţii cu responsabilităţile, experienţa şi calificările, scrie Agerpres.

„Această restructurare sprijină rezilienţa economică prin asigurarea unei compensări corecte a angajaţilor din sectorul public şi a unei motivaţii adecvate, reducând astfel riscul disputelor de muncă sau al ineficienţelor care ar putea perturba serviciile publice”, menţionează documentul citat.

Reintroducerea grilelor salariale pentru angajații din administrația locală

Reintroducerea grilelor salariale specifice angajaţilor din administraţia locală, atât publici, cât şi contractuali, creează o mai mare consistenţă în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare, susţin autorii Planului.

De asemenea, măsura va reduce riscul fragmentării şi inegalităţii salariale, asigurând că angajaţii din administraţia locală sunt trataţi similar cu cei din administraţia centrală.

Limitarea sporurilor la 20%

Reforma salarizării în sectorul public mai prevede limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază. Această măsură ajută la prevenirea inflaţiei salariale şi promovează sustenabilitatea finanţelor publice, asigurând că remunerarea se bazează în principal pe salariile de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreţionare.

„Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potenţialul de abuz şi asigură că remuneraţia este mai predictibilă şi echitabilă pentru toţi angajaţii. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile şi nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale.

Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în acelaşi timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariţia unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public.

De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031”, se mai arată în Planul publicat vineri seara la Ministerul Finanţelor.

Reforma salarizării în sectorul public

Reforma salarizării în sectorul public este cea de-a şaptea propusă în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, în vederea ajustării deficitului bugetar.

Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca scop sprijinirea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la şapte ani şi combină reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu reforme suplimentare.

Conform sursei citate, deficitul bugetar estimat pentru 2024, după metodologia ESA, va de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia.

Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu a fost prezentat în dezbatere publică în data de 16 octombrie a.c. în Consiliul Naţional Tripartit. De asemenea, în data de 25 octombrie a avut loc consultarea cu reprezentanţii mediului de afaceri la sediul Ministerului Finanţelor, precum şi cu structurile asociative ale autoritaţilor publice locale în sistem videoconferinţă.

Acesta urmează să fie transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care şi-a dat acordul de principiu pe el, au precizat, pentru Agerpres, surse guvernamentale.