Reforma Sănătății în programul de guvernare: spitale plătite după servicii, reguli pentru gărzi și servicii psihologice decontate

Reforma Sănătății în programul de guvernare. Schimbarea modului în care sunt finanțate spitalele, extinderea serviciilor de prevenție și a medicinei de familie, cel puțin 2.000 de paturi suplimentare pentru paliație și introducerea treptată a serviciilor psihologice în pachetul decontat se numără printre măsurile prevăzute în Programul de Guvernare 2026-2028 propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. 

Documentul propune trecerea de la finanțarea bazată în mare măsură pe istoricul instituțiilor către un sistem în care banii sunt legați mai mult de pacient, de serviciile efectiv acordate și de rezultatele obținute.

Vezi și DOCUMENT Programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan. Principalele schimbări la pensii, indemnizații, salarii și taxe

Capitolul dedicat Sănătății cuprinde 17 măsuri. Principiul declarat în document este că „banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate”.

Programul propune o implementare etapizată, prin modificări legislative, contractul-cadru CNAS și normele aferente.

Publicitate

Documentul precizează că implementarea reformei din sănătate va necesita inclusiv modificări ale Legii nr. 95/2006, ale contractului-cadru și ale normelor CNAS, iar schimbările sunt prevăzute să fie introduse etapizat.

Schimbare majoră în finanțarea spitalelor

Una dintre principalele reforme privește modul în care spitalele publice primesc bani. Programul prevede ca finanțarea să se facă în funcție de serviciile medicale efectiv furnizate, pe baza unui pachet de bază clar definit. Tarifele ar trebui să reflecte atât costul real, cât și complexitatea cazurilor tratate.

Sistemul DRG ar urma să fie actualizat, iar contractarea serviciilor de către CNAS să țină cont de necesarul județean și regional, calitate și rezultate.

În partea detaliată a programului se arată că spitalele publice au primit în 2025 aproximativ 16,9 miliarde de lei pentru influențe salariale, separat de circa 14,9 miliarde de lei pentru serviciile spitalicești decontate.

Reforma propusă ar reuni treptat cele două fluxuri, astfel încât tariful plătit pentru servicii să includă și costul personalului.

Pentru 2027 este prevăzută elaborarea pachetului de bază și a metodologiei de cost, iar în perioada 2027 - 2028 ar urma să fie integrate influențele salariale în tarife. Obiectivul menționat în program este eliminarea transferurilor separate pentru influențe salariale până la sfârșitul anului 2028.

CNAS ar urma să contracteze serviciile în funcție de nevoile reale

Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar urma să treacă de la rolul predominant de plătitor și administrator de contracte la cel de „cumpărător strategic” de servicii medicale, medicamente și dispozitive.

Contractarea ar urma să țină cont de nevoile reale de sănătate, activitatea furnizorilor, accesibilitate, calitate și rezultate.

Casele de asigurări ar urma să își dezvolte și capacitatea de analiză, contractare, audit clinic și control.

Asigurări suplimentare voluntare, fără reducerea pachetului public

Programul păstrează FNUASS drept fundament al finanțării sistemului public și garant al accesului la pachetul de bază.

În paralel, propune un cadru pentru asigurările suplimentare și complementare.

Acestea ar urma să fie voluntare și opționale și să acopere servicii și opțiuni aflate în afara pachetului de bază. Documentul precizează că acestea nu trebuie să reducă drepturile asiguraților și nici să transfere obligațiile sistemului public către asigurările private.

Mai multe medicamente generice și biosimilare

Programul propune schimbări și în politica medicamentului. Este prevăzută utilizarea într-o măsură mai mare a medicamentelor generice și biosimilare, respectarea ghidurilor de tratament și utilizarea achizițiilor centralizate atunci când acestea generează economii.

Economiile obținute ar urma să fie reinvestite în accesul pacienților la medicamente.

Totodată, CNAS ar urma să primească instrumente pentru o negociere mai amplă a prețurilor și condițiilor de rambursare, inclusiv prin acorduri de tip cost-volum și cost-volum-rezultat.

Ținta declarată este reducerea timpului dintre autorizarea europeană a terapiilor inovatoare și accesul efectiv al pacienților din România la acestea.

Paturile de spital slab utilizate ar urma să fie reconvertite

O altă reformă privește structura capacității spitalicești. Programul prevede că paturile cu grad redus de ocupare pot fi reconvertite, pe baza unei analize publice, către ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare, îngrijirea pacienților cronici și paliație.

Documentul face trimitere la Planul național de paturi pentru 2026–2028 și menționează reducerea etapizată a numărului de paturi contractabile de la 117.284 la 103.211 în 2028. Paturile de paliație sunt tratate separat și nu intră în acest plafon.

Important, programul nu vorbește doar despre desființarea unor paturi, ci despre transformarea capacităților slab utilizate. Spitalele de acuți subutilizate ar putea deveni, de exemplu, unități de recuperare, pentru bolnavi cronici sau centre de diagnostic cu spitalizare de zi.

Cel puțin 2.000 de paturi noi de paliație până în 2028

Îngrijirile paliative sunt definite drept prioritate națională. Programul fixează o țintă concretă: minimum 2.000 de paturi suplimentare de paliație contractate până la sfârșitul anului 2028.

Extinderea ar urma să se facă atât prin contractare suplimentară de către casele de asigurări, cât și prin reconversia paturilor slab utilizate.

În paralel, sunt prevăzute dezvoltarea serviciilor ambulatorii și la domiciliu și extinderea terapiei durerii pentru pacienții cu boli progresive sau incurabile.

Mai multă autonomie pentru managerii de spitale

Managerii și șefii de secție ar urma să primească mai multă autonomie și instrumente de organizare.

Programul propune stabilirea unor obiective la nivelul spitalelor și secțiilor și un sistem care să recunoască mai mult activitatea efectiv desfășurată, nu numai prezența la serviciu.

Medicina de familie ar urma să primească o pondere mai mare din finanțare

Medicina de familie este desemnată drept unul dintre pilonii prevenției. Programul prevede creșterea ponderii medicinei primare și prevenției în finanțarea CNAS, cu obiective anuale măsurabile.

Medicii de familie ar urma să aibă un rol mai important în depistarea precoce și gestionarea bolilor cronice, iar sarcinile administrative ar trebui reduse prin digitalizare.

Lista vaccinurilor compensate și gratuite ar urma să fie extinsă

Prevenția începe, potrivit programului, încă din perioada prenatală. Sunt prevăzute măsuri pentru monitorizarea sarcinii, identificarea gravidelor cu risc și extinderea screeningului neonatal.

În domeniul vaccinării, documentul propune lărgirea listei vaccinurilor compensate și gratuite, actualizarea schemelor pentru copii și adulți și programe dedicate grupurilor cu risc.

Pentru vaccinurile cu impact major asupra sănătății publice, accesul ar putea fi extins și pentru persoanele neasigurate. Extinderea listei vaccinurilor este programată în document pentru perioada 2027–2028.

Rețele extinse pentru infarct și AVC

Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare reprezintă o altă prioritate. Programul propune depistarea mai rapidă a factorilor de risc prin medicina de familie și extinderea rețelelor de centre pentru accident vascular cerebral și infarct miocardic acut, inclusiv pentru tratament intervențional.

Extinderea ar urma să continue până la acoperirea tuturor regiunilor, iar timpii de acces la tratament ar trebui publicați anual.

Noi trasee pentru pacienții cu cancer și boli rare

Pacienții oncologici și cei cu boli rare ar urma să beneficieze de trasee medicale integrate, de la suspiciune și diagnostic până la tratament și monitorizare.

Programul prevede extinderea diagnosticului molecular și a testării genetice, precum și a accesului la PET-CT, radioterapie, terapii țintite, terapii inovatoare și tratamente cu radionuclizi.

Finanțarea ar trebui să urmărească pacientul pe întregul traseu medical.

Spitalele ar putea utiliza în comun medici și infrastructură

Documentul propune dezvoltarea consorțiilor spitalicești. Unitățile sanitare ar putea utiliza în comun resurse umane, infrastructură și capacități medicale și ar putea realiza achiziții comune.

Scopul formulat în program este folosirea mai eficientă a resurselor și adaptarea serviciilor la nevoile pacienților.

Reguli pentru gărzi și activitatea medicilor în public și privat

Pentru profesioniștii din sănătate se propune delimitarea mai clară a programului desfășurat în sistemul public de activitățile suplimentare.

Gărzile și activitățile medicale suplimentare, în sistemul public sau privat, ar urma să fie reglementate cu respectarea timpului de odihnă, a normelor de siguranță și a regulilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese.

Un Registru național al profesioniștilor din sănătate ar urma să fie utilizat pentru planificarea necesarului de personal pe specialități și teritorii și pentru politicile de atragere și menținere a personalului în zonele deficitare.

Controale mai stricte pentru concediile medicale

Programul propune analiza automată a datelor, modele de risc și audit digital pentru depistarea fraudei și a serviciilor medicale nejustificate.

Controlul concediilor medicale ar urma să fie consolidat, iar pacientul ar trebui să poată vedea serviciile medicale decontate în numele său.

Pentru 2027 este prevăzută operaționalizarea modelelor de risc și accesul pacientului la istoricul decontărilor.

Serviciile psihologice ar urma să fie incluse treptat în pachetul decontat

Programul acordă un capitol distinct sănătății mintale. Sunt propuse educație și depistare precoce prin medicina școlară și medicii de familie, precum și dezvoltarea serviciilor comunitare și ambulatorii ca alternativă la internările de lungă durată.

O măsură explicită este includerea treptată a serviciilor psihologice în pachetul decontat.

Pentru 2027 este prevăzut un plan de acțiune pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, iar în perioada 2027-2028 ar urma să fie dezvoltate serviciile comunitare. Prioritate au copiii și adolescenții, tinerii, persoanele cu dizabilități și pacienții cu boli cronice.