Regionalizarea în variantă USL: Proiect cu opt regiuni, Consiliu regional, județe neatinse și autogestionarea fondurilor produse

Proiectul Opoziţiei conţine, la fel ca şi varianta PDL, aceleaşi opt regiuni, dar păstrând judeţele. USL vrea să introducă Parlamente regionale, iar  banii obținuți din taxe și impozite să rămână în zonele în care au fos colectaţi.

Aparent asemănătoare, proiectul PDL şi cel al Opoziţiei sunt fundamental diferite. Dacă varianta pornită de la preşedinţie prevede o simplă comasare a actualelor judeţe în super-judeţe, varianta USL păstrează judeţele, însă introduce un nivel nou de structuri administrative-regionale şi mută decizia privind dezvoltarea regională, împreună cu fondurile aferente, în teritoriu. USL nu desfiinţează actualele judeţe, ci le uneşte în regiuni. Singurele structuri administrative care urmează a fi reduse de la 41 la 8 vor fi prefecturile, care însă îşi vor putea păstra puncte de lucru în judeţe. Executivul noilor structuri va fi Consiliul Regional (CR), condus de un preşedinte cu rol de „premier” regional, care va fi ales direct de cetăţenii regiunii. Senatul ar urma să devină o „cameră a reprezentanţilor locali”, cu trei domenii de competenţă: dezvoltare regională, politică externă şi fonduri europene. După modelul Consiliului Economic şi Social (CES), vor fi înfiinţate CES-uri regionale, cu rol consultativ pe lângă CR. Tot spre deosebire de proiectul PDL, în varianta Opoziţiei regiunile nu vor avea capitale.

Dar marea inovaţie a proiectului USL este aplicarea mult mai accentuată a principiului subsidiarităţii printr-o veritabilă autonomie financiară şi decizională a regiunilor. Proiectul Opoziţiei ar lua din mâna Bucureștiului decizia împărțirii banilor. Guvernul central va mai gestiona doar proiectele naţionale. De altfel, Guvernul ar urma să mai beneficieze de doar 30% din taxele şi impozitele colectate, 50% rămânând la dispoziţia Consiliului Regional, iar 20% mergând la judeţe.

În opinia deputatului Teodor Atanasiu, principiul autonomiei financiare a regiunilor este aplicat cu succes în mai multe ţări şi s-ar putea plia eficient şi pe nevoile administraţiilor din România: „Cei 30% vor fi utilizaţi de guvern pentru a asigura dezvoltarea acelor regiuni care au rămas în urmă, respectiv pentru implementarea de proiecte în acele zone”. Teodor Atanasiu este de părere că Alba va putea să îşi acopere cheltuielile publice, iar asta deoarece la nivelul judeţului nostru, „cheltuielile publice nu sunt mai mari de 60% pentru toate serviciile publice oferite populaţiei din taxele şi impozitele colectate”.

Tot spre deosebire de soluţia PDL care se vrea aplicată imediat, USL propune reorganizarea teritoriului în trei etape, care ar acoperi integral următoarea legislatură. Prima etapă, care ar urma să se desfăşoare în intervalul 2012-2013, presupune dezvoltarea ministerului menţionat, trecerea de atribuţii şi competenţe de la guvern la judeţe şi revizuirea Constituţiei pentru introducerea regiunii ca nouă structură administrativ-teritorială. În 2014 ar urma să fie înfiinţate CR provizorii, cu preşedinţi aleşi indirect, de către toţi aleşii locali din regiune, în paralel cu alegerile europarlamentare, în vreme ce de la nivel central se vor desemna membrii delegaţi în subordinea preşedintelui CR, cu atribuţii pe domenii de interes. În 2016, odată cu alegerile locale, cetăţenii îşi vor alege direct noile structuri regionale şi se vor înfiinţa Curţi de Apel regionale.

Sursa informațiilor: PNL

Sursa interpretării: ziuadecj.ro