Reprezentanții FSLI: Noua lege de salarizare unitară trebuie să elimine unele nedreptăți între salariații din sectorul public

Reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), care reprezintă drepturile și interesele a peste 178.000 de salariați din învățământul preuniversitar, consideră că noua lege de salarizare unitară trebuie să elimine actualele inechități și dezechilibre în ceea ce privește salarizarea personalului din sectorul public.

Reprezentanții FSLI susțin într-un comunicat de presă că după majorarea salarială de aproximativ 25% din anul 2015, salariul unui profesor debutant este de aproximativ 1.100 de lei, iar al unui profesor la final de carieră este de aproximativ 2.400 de lei.

„O lege de salarizare construită plecând de la principii corecte presupune ca fiecare categorie socio-profesională să fie poziționată în grila de salarizare, în funcție de rolul pe care-l are în dezvoltarea societății. (…) O componentă fundamentală a acestui domeniu este resursa umană și, inevitabil, subfinanțarea a condus la degradarea alarmantă a statutului social al personalului din sistemul educațional. Din cauza salarizării umilitoare, calitatea profesională a dascălilor care au intrat în sistem în ultimii ani a scăzut constant, ceea ce a avut drept consecință scăderea calității actului instructiv-educativ’, se arată în comunicat.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice va elabora proiectul legii salarizării unitare până în data de 10 februarie 2016, lege care să aibă la bază conceptul de „performanță profesională”, criteriu în funcție de care să se stabilească nivelul salariilor.

Salariații din învățământ consideră că va fi aproape imposibil de evaluat obiectiv performanța profesională a dascălilor, în condițiile în care nu există standarde naționale de evaluare a competențelor susțin reprezentanții FSLI.

„În sistemul de educație, de exemplu, principalul indicator — în funcție de care ar putea fi stabilită performanța didactică — este progresul școlar al elevilor, numai că, din păcate, nu există instrumente care să-l poată cuantifica corect. Nu trebuie omis și faptul că există diferențe mari între unitățile de învățământ din mediul rural și din mediul urban în ceea ce privește baza materială, dar trebuie avută în vedere și condiția socio-profesională diferită a populației, în funcție de mediu (urban/rural), dar și de zona geografică, care au legătură directă cu performanța școlară”, se mai spune în comunicat.

FSLI spune că „este utopic să vorbim despre „performanța didactică”, atâta timp cât programele școlare sunt complet depășite și neadecvate la cerințele actuale de pe piața muncii’.

„Având în vedere timpul foarte scurt în care se intenționează să fie elaborat acest proiect de lege, soluția realistă ar fi ca punctul de plecare să îl reprezinte proiectul elaborat în toamna anului trecut și, eventual, să se introducă criterii suplimentare față de cele existente, pentru acordarea premiilor individuale”, se mai spune în comunicat.

În prezent, salariul mediu în învățământ este cu aproximativ 45% mai mic decât salariul mediu din administrație și ordine publică și reprezintă doar 25% din salariul magistraților, potrivit FSLI.

Ei propun ca salariul de bază al profesorului debutant să reprezinte 150% față de salariul minim pe economie, iar după 15 ani de activitate didactică să se poată ajunge la un salariu care să reprezinte o creștere de 75% față de salariul debutantului.

De asemenea, reprezentanții FSLI propun ca salariul de bază maxim al unui profesor să reprezinte 150% față de salariul profesorului debutant și să poată fi atins după 25 de ani de activitate didactică. Totodată, salariul de bază al învățătorului/educatorului cu studii medii ar trebui să reprezinte 80% din salariul profesorului.