Restanțele salariale ale magistraților trebuie plătite: CCR a respins sesizarea lui Bolojan. Disputa vizează 4,8 miliarde de lei

Restanțele salariale ale magistraților trebuie plătite: Curtea Constituțională a respins miercuri, 7 octombrie 2026, sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan privind plata restanțelor salariale ale magistraților.

Judecătorii au stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit informațiilor comunicate de oficiali ai CCR pentru AGERPRES.

Sumele invocate de premier se ridică la 4,8 miliarde de lei. Premierul, dar și serie de organizații au sugerat că judecătorii și-au mărit singuri salariile fie prin decizii ale instanțelor, fie prin hotărâri ale Înaltei Curți, ignorând legile care stabilesc salarizarea magistraților.

Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată. Guvernul apelase la CCR după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat în primă instanță procesul prin care solicita plata unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Ce a decis Curtea de Apel București

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata restanțelor salariale, inclusiv prin rectificare bugetară.

Publicitate

Hotărârea primei instanțe prevede un termen de executare de 10 zile de la rămânerea definitivă, precum și penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Raportat la suma de 4,8 miliarde de lei indicată de Bolojan, procentul ar însemna 48 de milioane de lei pe zi.

Instanța a prevăzut și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

De ce a reclamat Bolojan un conflict constituțional

Premierul interimar a susținut în iulie că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”.

În argumentația sa, obligarea Executivului să aloce bani pentru un singur sector ar afecta distribuirea resurselor din bugetul general consolidat și echilibrul bugetar național.

Bolojan considera această intervenție o ingerință în activitatea Guvernului.

El a argumentat că speța poate fi un precedent pentru orice ordonator de credite care ar putea da Guvernul în judecată pentru că e nemulțumit de sumele alocate.

Înalta Curte a susținut, în schimb, că instanțele pot obliga instituțiile publice să achite drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești.

La dezbaterea din 16 iulie, reprezentanții ÎCCJ au arătat că asemenea obligații de plată au mai fost stabilite în justiție, respingând acuzația de depășire a competențelor.

Decizia CCR privește conflictul dintre instituții

Sesizarea constituțională și procesul pentru plata restanțelor au obiecte diferite: prima privește presupusa încălcare a atribuțiilor constituționale ale Guvernului, iar al doilea privește obligațiile de finanțare și plată.

Pronunțarea CCR a venit după mai multe amânări. Pe 30 septembrie, Curtea stabilise noul termen pentru 7 octombrie.

Separat, Guvernul contestase hotărârea Curții de Apel în procesul privind restanțele salariale, potrivit HotNews.ro.