Revenirea fenomenului El Nino încinge planeta: Noi recorduri ale temperaturilor globale, așteptate în 2023 și 2024

Omenirea s-ar putea confrunta cu un nou record al temperaturii medii globale în 2023 sau în 2024, alimentat de schimbările climatice şi de revenirea anticipată a fenomenului meteorologic El Nino, au anunţat joi oamenii de ştiinţă specializaţi în evoluţia climei, informează Reuters.

Modelele climatologice sugerează că după trei ani de manifestare a tiparelor meteorologice asociate cu fenomenul La Nina în Oceanul Pacific, care scad în general uşor temperaturile globale, omenirea ar putea să asiste la revenirea fenomenului El Nino, omologul său mai clad, în a doua jumătate a acestui an.

În timpul fenomenului El Nino, vânturile care bat spre vest de-a lungul Ecuatorului scad în intensitate şi apa caldă a mării este împinsă spre est, generând temperaturi mai mari la suprafaţa oceanului.

“El Nino este în mod normal asociat cu temperaturi record la nivel global. Dacă acest lucru se va întâmpla în 2023 sau în 2024 reprezintă ceva încă necunoscut, dar eu cred că este mai probabil să se întâmple”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.

Modele climatologice sugerează o revenire a condiţiilor asociate cu El Nino spre sfârşitul verii din emisfera nordică şi o posibilitate de apariţie a condiţiilor pentru un El Nino intens spre sfârşitul acestui an, a precizat Carlo Buontempo.

Cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice a fost până acum 2016, care a coincis cu un puternic fenomen El Nino – deşi schimbările climatice au alimentat temperaturi extreme chiar şi în anii lipsiţi de acest fenomen.

Ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi din istoria măsurătorilor, reflectând astfel tendinţa de încălzire pe termen lung a climei globale, stimulată de emisiile de gaze cu efect de seră.

Friederike Otto, lector superior la Institutul Grantham din cadrul Imperial College din Londra, a spus că temperaturile alimentate de El Nino ar putea să agraveze impacturile provocate de schimbările climatice cu care ţările lumii se confruntă deja – inclusiv valuri de căldură severe, secete şi incendii de vegetaţie.

“Dacă El Nino nu se va dezvolta, există deja o şansă bună ca 2023 să fie chiar mai cald decât 2016 – ţinând cont că planeta a continuat să se încălzească”, a adăugat Friederike Otto.

Oamenii de ştiinţă care participă la programul european Copernicus au publicat joi un raport ce a analizat extremele climatice înregistrate la nivel global în 2022 – care a ocupat locul al cincilea în clasamentul celor mai călduroşi ani din istoria înregistrărilor meteorologice.

Europa s-a confruntat în 2022 cu cea mai caldă vară din istoria măsurătorilor meteorologice, în timp ce precipitaţii severe, alimentate de schimbările climatice, au cauzat inundaţii devastatoare în Pakistan, iar în luna februarie nivelurile gheţurilor din Antarctica au scăzut până la cel mai mic nivel al lor.

Temperatura medie globală este de acum cu 1,2 grade Celsius mai mare decât în perioada pre-industrială, au precizat specialiştii din programul european Copernicus.

Cum influențează El Nino, vremea la nivel global

ENSO este prescurtarea pentru „El Niño Southern Oscillation”. Această regiune a Oceanului Pacific ecuatorial se schimbă între fazele calde și reci. De obicei, există o schimbare de fază la fiecare 1-3 ani.

Faza rece se numește La Nina, iar faza caldă se numește El Nino.

ENSO influențează semnificativ precipitațiile tropicale, modelele de presiune și schimbul complex dintre ocean și atmosferă. Aceste schimbări afectează circulația aerului în restul lumii, cu o oarecare întârziere; de aceea sunt posibile prognoze meteo pe termen lung.

În acest fel, ENSO are un impact semnificativ asupra precipitațiilor tropicale și tiparelor de presiune. În acest fel, modifică semnificativ sistemul de feedback atmosferă-ocean.

Prin acest sistem de feedback, influența ENSO se răspândește la nivel global.

Sursă: Agerpres