Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

REZULTATE EXIT POLL ora 21: PSD câștigă la limită alegerile parlamentare din România, potrivit primelor estimări


Publicat

Rezultate Exit Poll: Institutele de cercetări sociologice Avangarde și CURS au anunțat duminică seara rezultatele singurului exit-poll la alegerile parlamentare din România. Datele sunt pentru ora 19.00 și s-ar putea modifica la ora 23.00. Precizarea este importantă mai ales pentru partidele care sunt la limita celor 5 procente care le permite intrarea în Palament. 

UPDATE: REZULTATE EXIT POLL – CURS / Avangarde (ora de referință 21.00):

AICI : Distribuția mandate deputați

CAMERA DEPUTAȚILOR:

PSD 30,2%

PNL 29,3%

USR PLUS 16,1%

UDMR 5,6%

AUR 5,3%

Pro România 5%

PMP 5%

SENAT

PSD 30,3%

PNL 29,4%

USR PLUS 16,6%

UDMR 5,7%

AUR 5,4%

Pro România 5%

PMP 5%

PSD câștigă alegerile, însă diferența estimată este foarte mică, față de PNL, următorul partid clasat.

Partidul Social Democrat a obţinut, la Senat, 30,6% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel naţional, iar la Camera Deputaţilor – 30,5%, iar Partidul Naţional Liberal a obţinut, la Senat, 29,1% şi la Camera Deputaţilor – 29%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS – Avangarde, la comanda Antena 3, pentru ora 19,00.

Pe locul al treilea se situează Alianţa USR PLUS, care a obţinut 16,4% din voturi la Senat şi 15,9% la Camera Deputaţilor, conform exit-poll-ului.

UDMR a obţinut 5,7% la Senat şi 5,7% la Camera Deputaţilor, Partidul Mişcarea Populară – 5% la Senat şi 5% la Camera Deputaţilor, iar Pro România are 5% la Senat şi 5% la Camera Deputaţilor.

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a obţinut, conform exit-poll-ului, 5,3% la Senat şi 5,2% la Camera Deputaţilor.

Partidele care au obţinut sub pragul de 5% de intrare în Parlament sunt: PER – 1,1% la Senat şi 1,2% la Camera Deputaţilor, PPU-SL – 1% la Senat şi 1,1% la Camera Deputaţilor.

CAMERA DEPUTAȚILOR:

PSD 30,5%

PNL 29%

USR PLUS 15,9%

Pro România 5%

UDMR 5,7%

PMP 5%

AUR 5,2%

SENAT

PSD 30,6%

PNL 29,1%

USR PLUS 16,4%

Pro România 5%

UDMR 5,7%

PMP 5%

AUR 5,3%

Rezultatele de la exit-poll nu iau în calcul voturile de la secțiile din străinătate.

Potrivit BEC, operatorii de sondaj au avut acces, în baza acreditării, în imobilul în care funcţionează secţia de votare şi în zona de protecţie de 50 de metri a acesteia, fără a intra în interiorul localului de vot.

Aceştia au avut obligația de a nu interveni în nici un mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Cele două case de sondare au făcut sondaj exit-poll și la alegerile locale din septembrie.

Rezultatele complică formarea unui viitor Guvern

Nici unul dintre partide nu a obținut majoritatea pentru a forma singur viitorul Guvern, astfel încât în perioada următoare vor avea loc negocieri strânse.

Fără USR PLUS, liberalii nu vor avea nici o șansă să intre la guvernare.

Nici PSD nu va putea intra la guvernare, fără negocieri serioase cu celelalte forțe politice.

Rămâne de văzut care va fi situația cu UDMR, Pro România, AUR și PMP, după numărătoarea voturilor, în condițiile date fiind vorba doar despre estimări.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: „Un scrut popas prin istorie”, activitate online la Liceul Teoretic din Ocna Mureș, cu ocazia Unirii Principatelor Române

Publicat

La Liceul Teoretic „Petru Maior” din Ocna Mureș s-a desfășurat vineri, 22 ianuarie, o lecție despre istorie, denumită simplu „Un scurt popas prin istorie”, cu ocazia Unirii Principatelor Române.

„Istoria este o permanentă lecție despre cine suntem ca națiune, despre ființa poporului român, despre strămoșii noștri, despre fapte de glorie, despre eroi sau trădări, despre un loc în care s-au clădit edificii, în plan fizic și spiritual.

Istoria se scrie când efortul eroilor este convergent și urmăreșțe idealuri comune la a căror îndeplinire sunt implicate forțe mânate de un ideal măreț. Unirea Principatelor Române, din 24 ianuarie 1859, cunoscută în istorie ca „Mica Unire” sau „Unirea lui Cuza” pe care am ales să o comemorăm în acest cadru informal, la Liceul Teoretic „Petru Maior” azi 22 ianuarie 2021, reprezintă un scurt popas în care faptele, eroii, sau sentimentele sunt rememorate cu datoria sacră (vorba cronicarului) „de nu lăsa” să se înece … anii cei trecuți și să lăsăm urmașilor amănunte despre cele ce au fost să se petreacă în anii de demult, cu grija ca aceștia să nu rămână „asemenea fiarelor și dobitoacelor celor mute și fără minte”. Suntem datori înaintașilor să transmitem fărâma aceasta de adevăr la care au aspirat generații de români de-a lungul secolelor și pe care au înfăptuit-o „UNIREA”. Unirea Principatelor Române este actul rezultat al unui demers coroborat cu efortul dus pană la sacrificiu al unor eroi precum: Alexandru Ioan Cuza , Mihail Kogălniceanu, Costache Negri sau Vasile Alecsandri și care a asigurat ființarea noastră ca popor.

Convinși că adevăratele lecții de viață depășesc cadrul îngust, formal al unei ore de curs ne-am mobilizat împreună din inițiativa unor profesori și elevi ai clasei a XII -a C la o masă rotundă, în care dezbaterile sau micile momente artistice s-au adaptat unui demers coerent, colectiv care înfruntă condițiile vitrege pe care la întâmpină educația în această perioadă.

Nu ne rămâne decât să aducem cuvinte de mulțumire unui colectiv unit care s-a dedicat acestei manifestări: dir. prof Onac Olimpia , dir. adj. Prof Marele Adrian, prof Stanciu Aurora , prof. Oniga Corina, prof Tia Corina, prof. Tecar Dan Ciprian, tuturor elevilor implicați în această acțiune și în special celor din clasa a XII a C: Leahu Flavius Gabriel, Leahu Dragoș Nectarie, Martin Catinca , Mastan Iulia, Savu Andrei, Găinar Alexandru , a căror activitate stă sub semnul colaborării”, a transmis prof. Aurora Stanciu.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

În ceea ce priveşte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri au fost împărţite în funcţie de interesele lor strategice de politică externă:

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România. Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Panică pe pârtia Clăbucet de la Predeal. Un urs a fugărit un schior. Mai mulți turiști au sunat îngroziți la 112

Publicat

Panică pe pârtia Clabucet din Predeal. Un turist care schia sâmbătă pe pârtie a avut ghinionul de a se întâlni cu un urs, care a început să-l urmărească și să alerge după el

Incidentul a fost observat de oamenii care erau în telescaun. Aceștia au încercat să îl avertizeze pe schiorul aflat în pericol.

Turiștii au sunat îngroziți la 112 de trei ori pe parcursul zilei de sâmbătă pentru a semnala prezența unui urs pe pârtiile din Predeal. În cele din urmă, animalul a fost alungat în pădure de către jandarmi scrie România24.ro

„Dă-i mai repede, dă-i mai repede! Hai, că te fugărește ursul! Dă-i mai repede! Doamne ferește, nu te mai uita înapoi!” – i-au strigat oamenii din telescaun schiorului dup care alerga un urs.

Din fericire, tânărul a scăpat cu bine după întâlnirea neașteptată cu animalul.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Jandarmerie, Ion Zaharia, a declarat la Digi24 că turistul a procedat corect atunci când, la un moment dat, a aruncat rucsacul, iar ursul a devenit preocupat să examineze acest obiect, iar pericolul a fost depășit.

Potrivit jandarmilor montani, în cursul zilei au fost primite trei apeluri la 112 care semnalau prezența unui urs. Două apeluri se refereau la pârtia Clăbucet, iar un altul la pârtia pe care schia turistul fugărit de animal, o pârtie care, din câte se pare, era închisă. În consecință, autoritățile din Brașov au emis două mesaje Ro-Alert. 

Nu este însă prima dată când este semnalată prezența unui urs pe pârtia Clăbucet.
Și săptămâna trecută un pui de urs a fost filmat în timp ce traversa o zonă în care se aflau turiști, în apropiere de zona de telescaune.

La fiecare dintre apelurile primite sâmbătă, jandarmii s-au deplasat în zonă cu un ATV cu șenile, iar ursul, speriat probabil de zgomot, s-a refugiat în pădure. Ion Zaharia spune că astfel de incidente nu sunt ieșite din comun, ba chiar anul acesta au fost mai puține decât în anii precedenți.

O variantă luată în calcul acum este relocarea animalului, soluție care a fost aplicată și anul trecut.

„A fost vorba despre același urs, care a apărut pe Pârtia Clăbucet și Sub Telefetic”, spun jandarmii din Brașov.

La fiecare apel, jandarmii montani au intervenit și au îndepărtat animalul de pe pârtie.

În cele din urmă, ursul a fost izgonit în pădure de zgomotul făcut de ATV-ul cu șenile folosit de jandarmi.

În urma apelurilor repetate, jandarmii au luat legătura și cu administratorul fondului de vânătoare, care va începe procedurile pentru relocarea animalului.

 Mediafax, Digi24

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tulpina britanică este extrem de contagioasă: Românul depistat pozitiv a infectat 9 persoane din cele 10 cu care a avut contact

Publicat

Nouă din 10 persoane testate, contacți ai unuia dintre pacienții depistați cu noua tulpină SARS-CoV-2, varianta B.1.1.7 cu originea în Marea Britanie, au fost depistate pozitiv la testul RT-PCR, informează, sâmbătă, Ministerul Sănătății.
Pacientul testat inițial lucrează într-o școală din Capitală.Centrul Național pentru Controlul și Supravegherea Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a transmis Ministerului Sănătății rezultatele anchetei epidemiologice în cazul unuia dintre pacienții depistați cu noua tulpină SARS-CoV-2.

Persoana depistată este profesor la o școală din București

În cadrul unității de învățământ au fost confirmate cu infecția SARS-CoV-2 un număr de patru persoane (un caz confirmat pe data de 14 ianuarie și 3 cazuri în data de 18 ianuarie).

Potrivit MS, în 22 ianuarie au fost testate la INBI „Matei Balș” 10 persoane (cele patru confirmate și șase contacți direcți ai acestora).

„Dintre cele 10 persoane testate, un număr de 9 au fost pozitive la testul RT-PCR. Confirmarea se va face prin secvențiere în următoarele zile. Persoanele depistate pozitiv sunt fără istoric de călătorie în străinătate”, transmite MS.

Direcția de Sănătate Publică București a luat mai multe măsuri. Una dintre măsuri vizează școala unde lucrează cei depistați pozitiv: aceasta a fost închisă iar în data de 25 ianuarie se va realiza dezinfecție generală, inclusiv nebulizare.

De asemenea, au fost luate măsurile de izolare/carantinare pentru cazuri / contacții cazurilor.

„Având în vedere contagiozitatea ridicată a noii tulpini, îndemnul nostru este pentru prudență. Numărul cazurilor este în creștere în foarte multe țări europene și riscul unui nou val al pandemiei este mare și pentru țara noastră.

Orice măsuri de relaxare, inclusiv redeschiderea școlilor, pot fi puse în pericol de câteva focare precum cel din școala bucureșteană”, a declarat Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății.

Ministerul Sănătății reamintește importanța respectării măsurilor de prevenție: purtarea corectă a măștii de protecție, evitarea zonelor aglomerate, distanțarea fizică și igiena mâinilor, realizarea testelor COVID-19 și raportarea celor pozitive pentru persoanele care prezintă simptome (febră, tuse uscată, oboseală, mialgii).

Evaluarea riscului general asociat cu răspândirea noilor tulpini în comunitate a fost crescut de Centrul European de Prevenire și Control a Bolilor (ECDC) în urmă cu două zile la ridicat / foarte ridicat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate