România a avut în luna ianuarie un excedent bugetar, premieră în ultimii 7 ani. Informația, publicată de Bloomberg

România a avut în luna ianuarie un excedent bugetar, transmite Bloomberg. Informația a fost furnizată jurnaliștilor de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. 

România nu a mai avut excedent bugetar din 2019, iar ministrul a spus că acest rezultat „transmite un semnal clar de disciplină fiscală”.

Excedentul bugetar presupune că Guvernul a încasat mai mulți bani decât a cheltuit.

Eonomistul Radu Georgescu a comentat informația că România a avut în luna ianuarie un excedent bugetar, întrebându-se de ce Guvernul nu a anunțat public această informație.

”În ianuarie 2026 s-a întâmplat un miracol economic.

Ieri, ministrul de Finanțe le-a spus celor de la Bloomberg că România a avut, în ianuarie, excedent bugetar.

Adică Guvernul a încasat din taxe mai mult decât cheltuielile statului.

Este prima dată, după 7 ani, când se întâmplă acest lucru în România.

Știrea este excepțională. Dar ne bagă și mai mult în ceață.

• De ce Guvernul a anunțat prima dată această știre importantă la Bloomberg?
  În România nu a apărut această știre, deși este de interes național.
• De ce Ministerul de Finanțe a trimis datele la Bloomberg înainte de a fi publicate în România?
• Ce încasări din taxe au crescut atât de mult în ianuarie?
• Ce cheltuieli au scăzut atât de mult?

Dacă Guvernul are excedent bugetar, de ce mai este nevoie de austeritate în România?” a scris Georgescu, pe Facebook.

România a apelat pentru prima dată în acest an la piețele internaționale de datorii pentru a profita de îmbunătățirea sentimentului după ce guvernul a promovat reformele necesare pentru reducerea deficitului bugetar, a scris Bloomberg.

România a lansat miercuri o emisiune de obligațiuni pe piețele internaționale pentru prima dată în acest an, pentru a profita de îmbunătățirea percepției după ce Guvernul de la București a adoptat reformele necesare pentru reducerea deficitului bugetar, mai transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Potrivit unei surse din apropierea acestui dosar, care a dorit să își păstreze anonimatul, România oferă obligațiuni denominate în euro cu scadență în 2033 și 2044, precum și obligațiuni în dolari cu scadență în 2036.

Obligațiunile în euro pe șapte ani sunt cotate la 250 de puncte de bază peste rata de referință (mid-swap), iar cele pe zece ani sunt cotate la 325 de puncte de bază rata mid-swap.

De asemenea, obligațiunile în dolari cu scadența în 2036 sunt cotate la 210 puncte de bază peste obligațiunile cu aceeași maturitate emise de Trezoreria SUA.

Planul anual de finanțare previzionat pentru acest an este de aproximativ 265-275 miliarde lei, care să acopere un nivel al deficitului bugetar între 6% și 6,4% din PIB și refinanțarea datoriei publice scadente, iar din punct de vedere al surselor de finanțare se estimează contractarea de datorie publică de pe piața internă de aproximativ 160-170 miliarde lei și de pe piața externă de aproximativ 21 miliarde euro, arată un proiect de Hotărâre de Guvern publicat la finalul lunii ianuarie a acestui an.

Potrivit Ministerului Finanțelor, inițiatorul documentului, volumul estimat pe piața externă urmează să fie asigurat prin emisiuni de euroobligațiuni în sumă de 10 miliarde euro, restul fiind sume estimate a fi atrase prin împrumuturi în cadrul programelor PNRR, SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private.

Totodată, în cursul anului 2026 vor mai ajunge la maturitate euroobligațiuni în valoare de aproximativ 3,25 miliarde euro, respectiv 750 milioane euro în 26 februarie, 1,56 miliarde euro în 27 septembrie și 940 milioane euro în 8 decembrie 2026.