România a pierdut aproape 114.000 de locuitori într-un an. Peste 4 milioane de persoane au cel puțin 65 de ani

Populația României, calculată după domiciliu, a scăzut cu aproape 114.000 de persoane într-un an, ajungând la 21,56 milioane de persoane. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că scăderea este mai accentuată în orașe decât în mediul rural.

În același timp, fenomenul îmbătrânirii demografice continuă: România are peste 4 milioane de persoane cu vârste de cel puțin 65 de ani, față de mai puțin de 3 milioane de copii sub 15 ani.

Vezi și Pensii noiembrie 2026: când intră banii pe card și când vine poștașul. Datele exacte de plată

Potrivit datelor INS, populația după domiciliu a României era de 21.557.600 de persoane la 1 iulie 2026, cu 0,5% mai mică decât la 1 iulie 2025.

În termeni absoluți, reducerea este de aproximativ 113.900 de persoane.

Indicatorul se referă la persoanele cu cetățenie română și domiciliul înregistrat în România, inclusiv la cele care locuiesc în străinătate fără să își fi schimbat oficial domiciliul.

Publicitate

Populația României scade mai rapid în orașe decât la sate

Conform INS, la 1 iulie 2026, populația după domiciliu era distribuită astfel:

• mediul urban: 11.881.100 de persoane, în scădere cu 0,9% față de 1 iulie 2025;
• mediul rural: 9.676.500 de persoane, în scădere cu 0,02% față de aceeași perioadă.

Astfel, aproximativ 55,1% dintre persoanele cu domiciliul în România figurau în mediul urban, iar 44,9% în mediul rural.

Datele arată că reducerea populației după domiciliu s-a manifestat în principal în orașe, în timp ce în mediul rural numărul persoanelor înregistrate a rămas relativ stabil.

Peste 4 milioane de vârstnici

Una dintre principalele concluzii ale statisticii INS este accentuarea procesului de îmbătrânire demografică.

La jumătatea anului 2026, România avea:

• 4.097.700 de persoane cu vârste de 65 de ani și peste;
• 2.944.100 de copii cu vârste între 0 și 14 ani.

Diferența este de aproximativ 1,15 milioane de persoane în favoarea populației vârstnice.

Numărul persoanelor de cel puțin 65 de ani era cu 39,2% mai mare decât cel al copiilor sub 15 ani.

Comparativ cu 1 iulie 2025, ponderea vârstnicilor în populație a crescut cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce ponderea copiilor a scăzut cu 0,1 puncte procentuale.

România are 139 de vârstnici la fiecare 100 de copii

Indicele de îmbătrânire demografică a continuat să crească.

• 1 iulie 2025: 135,4 vârstnici la 100 de copii
• 1 iulie 2026: 139,2 vârstnici la 100 de copii

Indicatorul a crescut cu 3,8 puncte într-un singur an, ceea ce arată că raportul dintre populația vârstnică și cea tânără se deteriorează.

Această evoluție este relevantă pentru sistemul public de pensii, serviciile medicale, asistența socială și piața muncii, deoarece o populație tot mai îmbătrânită poate genera nevoi suplimentare de îngrijire și protecție socială.

Vârsta medie a populației a ajuns la 43,4 ani

Datele Institutului Național de Statistică arată și o creștere a vârstei populației.

La 1 iulie 2026:

• vârsta medie: 43,4 ani, în creștere cu 0,3 ani față de 2025;
• vârsta mediană: 44,5 ani, cu 0,5 ani mai mare decât în anul precedent.

Vârsta mediană este cea care împarte populația în două grupuri egale: jumătate dintre persoane au o vârstă mai mică, iar cealaltă jumătate o vârstă mai mare.

Cea mai numeroasă categorie de vârstă era cea a persoanelor între 45 și 49 de ani, reprezentând 8,6% din populația după domiciliu.

În rândul bărbaților, această grupă reprezenta 9%, iar în rândul femeilor, 8,2%.

Copiii sub 5 ani reprezintă doar 3,9% din populație

Statisticile indică o pondere redusă a celor mai mici categorii de vârstă.

La 1 iulie 2026, distribuția era următoarea:

• copii între 0 și 4 ani – 3,9%;
• copii între 5 și 9 ani – 4,9%;
• copii între 10 și 14 ani – 4,8%.

Ponderea grupei de 0–4 ani este mai mică decât cea a grupelor de 5–9 ani și 10–14 ani, un element care reflectă schimbările produse în structura populației tinere.

Mai multe femei decât bărbați în România

Femeile continuă să reprezinte majoritatea populației după domiciliu.

La 1 iulie 2026, situația era următoarea:

Populație / Număr persoane / Modificare față de 2025

• Femei: 11.048.900 / -54.300
• Bărbați: 10.508.700 / -59.600
• Total: 21.557.600 / -113.900

Femeile reprezentau aproximativ 51,3% din populația după domiciliu, iar bărbații 48,7%.

Numărul femeilor îl depășea pe cel al bărbaților cu aproximativ 540.200 de persoane.

De ce România figurează cu peste 21,5 milioane de persoane, deși numărul locuitorilor efectivi este mai mic

INS face o distincție importantă între populația după domiciliu și populația rezidentă.

Populația după domiciliu cuprinde cetățenii români care au domiciliul înregistrat pe teritoriul României, indiferent dacă locuiesc efectiv în țară sau sunt plecați în străinătate.

În schimb, populația rezidentă este calculată în funcție de reședința obișnuită, luând în considerare persoanele care locuiesc efectiv în România, potrivit criteriilor statistice privind durata șederii.

Datele prezentate evidențiază două evoluții importante: reducerea numărului persoanelor cu domiciliul înregistrat în țară și creșterea ponderii populației vârstnice, în raport cu generațiile tinere.