România, pe primul loc în Europa la susținerea unei armate comune a UE. 82% dintre românii chestionați sprijină ideea

România înregistrează cel mai ridicat nivel de susținere pentru înființarea unei armate comune a Uniunii Europene dintre statele membre incluse într-un sondaj internațional GLOBSEC.

Potrivit raportului „GLOBSEC Trends 2026”, publicat vineri, 13 noiembrie, 82% dintre românii chestionați susțin această inițiativă, față de o medie de 71% în cele 11 state UE analizate.

Rezultatele apar pe fondul războiului din Ucraina și al incertitudinilor privind viitorul angajamentului militar american în Europa. În același timp, majoritatea respondenților europeni susțin menținerea țărilor lor în NATO.

Sondajul a fost realizat de compania HarrisX pentru organizația internațională GLOBSEC, specializată în cercetări și analize privind securitatea, politica externă și democrația.

Cercetarea a cuprins 14 țări: România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite.

Raportul arată că susținerea pentru dezvoltarea unei apărări europene mai puternice coexistă cu sprijinul pentru NATO. Respondenții nu consideră neapărat cele două structuri drept alternative.

Publicitate

România, prima între țările UE analizate. Cât de mult este susținută o armată europeană

Potrivit raportului, România conduce clasamentul cu 82%, urmată de Lituania, cu 78%, și Franța, cu 75%.

În Letonia, susținerea ajunge la 73%, în Estonia la 71%, iar în Bulgaria și Polonia la câte 70%.

Germania înregistrează un nivel de 69%, ceea ce arată că ideea unei armate europene beneficiază de sprijin majoritar și în state care au manifestat anterior rezerve față de integrarea militară aprofundată.

La nivelul celor 11 state membre UE analizate, 71% dintre respondenți susțin înființarea unei armate europene.

Europenii vor o apărare mai puternică, dar nu renunțarea la NATO

Raportul GLOBSEC evidențiază că 78% dintre respondenții din statele UE incluse în cercetare consideră că Europa ar trebui să își dezvolte propriile capacități de apărare.

Totodată, 78% dintre respondenții din țările europene membre NATO analizate ar vota pentru menținerea statelor lor în Alianța Nord-Atlantică.

Această combinație sugerează că majoritatea celor chestionați doresc o capacitate mai mare a Europei de a acționa în domeniul securității, fără ruperea parteneriatului transatlantic.

Alte rezultate ale cercetării arată că 83% dintre respondenții din statele UE analizate consideră că Europa ar trebui să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate dacă Statele Unite își reduc rolul.

În schimb, numai 49% cred că țările europene ar putea să își asigure securitatea fără un sprijin american puternic.

Ce înseamnă o armată comună a Uniunii Europene

În prezent, Uniunea Europeană nu dispune de o armată permanentă proprie, aflată sub o comandă militară unică.

Potrivit Consiliului Uniunii Europene, misiunile și operațiunile militare desfășurate în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune se bazează pe personalul și echipamentele puse la dispoziție de statele membre.

Înființarea unei armate europene ar presupune decizii politice și instituționale suplimentare, inclusiv privind comanda, finanțarea, recrutarea și relația cu armatele naționale.

În prezent, instituțiile UE urmăresc în principal dezvoltarea capacităților militare comune, coordonarea achizițiilor și creșterea capacității industriei europene de apărare.

Uniunea Europeană pregătește investiții de până la 800 de miliarde de euro în apărare

Comisia Europeană a lansat în 2025 planul ReArm Europe/Readiness 2030, care urmărește mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru dezvoltarea apărării europene.

Printre principalele instrumente se află programul SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, destinat acordării de împrumuturi statelor membre pentru investiții în apărare.

Sunt vizate în special achizițiile comune de echipamente, apărarea antiaeriană și antirachetă, dronele, securitatea cibernetică și mobilitatea militară.

Foaia de parcurs europeană pentru 2030 include și patru proiecte prioritare: apărarea împotriva dronelor, supravegherea Flancului Estic, scutul aerian european și scutul spațial european.

Aceste inițiative urmăresc consolidarea capacităților statelor membre și completarea rolului NATO, nu înființarea automată a unei armate unice.

Doar o treime dintre respondenți consideră că țara lor este pregătită pentru un război

Raportul GLOBSEC arată o diferență importantă între disponibilitatea populației de a participa la apărare și încrederea în capacitatea statelor de a gestiona un conflict.

La nivelul tuturor celor 14 țări analizate:

62% dintre respondenți declară că ar fi dispuși să își apere țara dacă aceasta ar fi atacată

numai 34% consideră că statul lor este pregătit pentru o criză majoră de securitate sau pentru război

În același timp, 68% dintre respondenții europeni consideră Rusia o amenințare pentru securitatea țării lor.

Raportul arată și că 77% dintre europenii chestionați consideră important rolul Statelor Unite în securitatea Europei, dar numai 54% văd SUA drept un partener de încredere.

Europenii, împărțiți în privința armelor nucleare

În timp ce ideea unei armate europene beneficiază de sprijin majoritar, dezvoltarea unor capacități nucleare suplimentare reprezintă un subiect mult mai controversat.

Potrivit datelor GLOBSEC citate în relatările de presă, susținerea pentru extinderea capacităților nucleare europene ajunge la 61% în Polonia, 57% în Ucraina, 53% în Franța și 51% în Regatul Unit.

În Germania, procentul este de aproximativ 41%.

Rezultatele evidențiază diferențe importante între țări în privința rolului armelor nucleare în descurajarea amenințărilor militare.

În prezent, Franța este singurul stat membru al Uniunii Europene care deține propriul arsenal nuclear. Regatul Unit, care deține la rândul său arme nucleare, nu mai face parte din UE.

Germania dezvoltă și achiziționează sisteme de rachete cu raze de acțiune cuprinse între 500 și peste 2.000 de kilometri.

Cum a fost realizat sondajul GLOBSEC Trends 2026

Cercetarea a fost efectuată online, de compania HarrisX, în perioada 11–19 mai 2026, pe un eșantion total de 13.730 de persoane adulte din 14 țări.

În România au fost intervievate 1.010 persoane, marja de eroare declarată pentru eșantionul național fiind de aproximativ ±3,1 puncte procentuale.

Rezultatele au fost ponderate pentru reprezentativitatea populației adulte din fiecare țară.

Raportul a fost publicat la 13 noiembrie 2026 și reprezintă a 11-a ediție a cercetării anuale GLOBSEC Trends.