România riscă să piardă finanțarea SAFE pentru un lot de autostradă dacă nu se semnează contractele pana la 31 mai 2026

Episodul halucinant al centurii metropolitane de la Cluj-Napoca la care licitația a fost suspendată cu scandal după ce o firmă din Bosnia, indicată drept terț susținător al asocierii câștigătoare, a anunțat public că nu a autorizat pe nimeni să o reprezinte în vreo procedură din România, nu este un caz izolat. Un astfel de scenariu se poate repeta oricând în condițiile în care apar disfuncționalități în procedurile de achiziție.

România riscă să piardă fondurile primite prin programul european SAFE (Security Action for Europe), destinate inclusiv infrastructurii

Uniunea Europeană a alocat României 16,6 miliarde de euro pentru modernizarea Armatei, dintre care 4,2 miliarde de euro sunt direcționate către infrastructura rutieră – o situație unică, România fiind singura țară care a obținut finanțare pentru autostrăzi din acest program.

Fondurile au venit exact într-un moment critic, când mai multe proiecte de autostrăzi rămăseseră fără finanțare, deși licitațiile erau în derulare sau chiar adjudecate, iar constructorii erau pregătiți să înceapă lucrările.

Publicitate

Cu alte cuvinte, aveam proiecte și constructori, dar nu aveam bani. Acum avem bani, prin SAFE, dar riscăm să îi pierdem din aceleași motive care ne-au blocat de atâtea ori: întârzieri, erori și disfuncționalități în procedurile de achiziție. Cum se ajunge, concret, în această situație?

„Cumpărarea“ de experiență similară la o licitație publică

„Cumpărarea“ de experiență similară la o licitație publică, o practică legală tot mai des folosită la proiectele mari care necesită resurse însemnate, pune în pericol un lot important de autostradă scrie Romania24.ro

După cum se știe, banii din SAFE merg către „capetele“ autostrăzilor A7 și A8, rămase în aer la un moment dat. Obiectivul principal este conectarea rapidă cu Ucraina și Republica Moldova și mobilitate militară.

Așadar, capetele Autostrăzii Moldovei (A7), Pașcani - Suceava - Siret, și Autostrăzii Unirii (A8), Târgu Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni, nu aveau finanțare sigură anterior și au fost trecute în programul SAFE, având în vedere importanța lor militară și geopolitică. Să le luăm pe rând.

Loturile norocoase: Aici s-au prezentat la licitații companii cu experiență în construcția de autostrăzi

Uitându-ne la Autostrada Moldovei, observăm că tronsonul Pașcani - Suceava are constructor desemnat: UMB. Grupul de firme controlat de Dorinel Umbrărescu, cel mai puternic constructor român de drumuri de mare viteză, a avut în lucru 10 din cele 13 loturi ale A7 (Ploiești - Pașcani), mai exact tronsonul Buzău - Focșani - Bacău - Pașcani.

În prezent, se circulă de la Ploiești la Adjud, dar până la finele anului ar trebui să fie dată în trafic toată autostrada (prima din România construită integral cu fonduri din PNRR). La forța de care dispune, UMB nu ar putea avea probleme pe loturile dintre Pașcani și Suceava!

Situația este similară și la tronsoanele Autostrăzii A8 Târgu Neamț - Iași - Ungheni. Chiar vinerea trecută, constructorul spaniol FCC Construcction a fost desemnat câștigătorul contractului pe tronsonul 3 Lețcani (DN28) - DN 24 (Iași) al A8, valoarea ofertei fiind de 3,93 miliarde lei, fără TVA (5,29 miliarde lei, valoarea estimată).

Spaniolii au avut adversari redutabili, cu experiență în construcția de drumuri de mare viteză, precum WeBuild, Cengiz, Construcții Erbașu, Mapa sau Ozaltin.

Este unul dintre cele mai scumpe loturi de autostradă, cu o medie de 43 de milioane de euro per kilometru. FCC Construcction s-a specializat în ultima vreme în lucrări feroviare mari, dar a construit și autostrăzi.

Bătălia este mare și pentru tronsonul 4 al A8 Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni. Aici, patru asocieri şi patru companii au depus oferte la contractul pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii Unirii, contract care include şi realizarea unui segment de 5 kilometri de autostradă în Republica Moldova.

Printre ofertanți se numără, de asemenea, firme cu experiență în domeniu, precum Construcţii Erbaşu, Aktor, Cengiz sau FCC Construcction. Tronsonul 4, între DN 24 (Iaşi) şi Podul peste Prut de la Ungheni, are o lungime de 15,5 kilometri şi un cost estimat de 4,7 miliarde lei (fără TVA).

Loturile unde bătălia mare este pe... „cumpărarea“ de experiență similară. Aici ar putea apărea probleme

Situația se schimbă când vine vorba de tronsonul de la Suceava la Siret, până la granița cu Ucraina, singurul din conexiunea rutieră de mare viteză pe axa Nord-Sud din Moldova scos din calcul până la apariția fondurilor SAFE.

Drumul Expres Suceava - Siret (55,7 km) a fost împărțit în trei loturi și scos la licitație de CNAIR. Iar interesul a fost unul enorm. 12 oferte au fost depuse pentru primele două loturi (câte șase pentru fiecare lot) și opt pentru lotul 3.

Iată și câteva cifre ale acestui drum expres strategic, care va avea atât rol civil cât și militar și va asigura conexiunea infrastructurii rutiere din România cu infrastructura rutieră din Ucraina:

Lotul 1 (Suceava - Dărmănești): 18,6 km; valoare estimată: 2,30 miliarde lei (fără TVA).

Lotul 2 (Dărmănești - Bălcăuți): 24,45 km; valoare estimată: 1,88 miliarde lei (fără TVA).

Detalii tehnice: pe lângă cele 4 noduri rutiere (Suceava Nord, Suceava Vest, Rădăuți, Siret Sud), vor fi construite 57 de lucrări de artă (poduri, pasaje și viaducte).

Lotul 3: (Bălcăuți - Siret): valoare estimată: 1,55 miliarde lei (fără TVA) pentru:

construirea a 12,65 km de drum expres nou; modernizarea DN2 între finalul drumului expres și intrarea în punctul de trecere a frontierei, pe o lungime de aproximativ 1,45 km; modernizarea Drumului Național M19, pe teritoriul Ucrainei, pe o lungime de aproximativ 15 km.

Pe traseul lotului 3 al drumului expres urmează să fie construite 12 structuri, dintre care un pod peste râul Siret, cu o lungime de 967 m.

Cum riscă România să piardă banii din SAFE primiți pentru infrastructură

Acest drum expres Suceava - Siret a adunat cele mai multe firme, dar puține au cu adevărat experiență în construirea de drumuri de mare viteză!

Vezi AICI lista de participanți la licitația pentru loturile 1 și 2

Vezi AICI lista de participanți la licitația pentru lotul 3

„Cumpărarea“ experienței similare la o licitație publică- practică legală reglementată în România

Aici predomină „cumpărarea“ de experiență similară, care poate dăuna proiectului. De ce? Pentru că multe dintre firmele participante nu au, efectiv, experiența și expertiza construirii unei autostrăzi. Iar întârzierea proiectului ar atrage pierderea finanțării.

Problema este că „experiența similară” formal dobândită nu garantează real capacitatea firmei respective.

Din păcate, „cumpărarea“ experienței similare la o licitație publică este o practică legală reglementată în România, cunoscută sub denumirea de susținere terță sau terț susținător.

Prin intermediul acesteia, o firmă care nu îndeplinește cerințele de experiență (ofertantul) poate beneficia de experiența altei firme (terțul susținător) pentru a participa și câștiga un contract. Însă tocmai de aici pot începe problemele.

„Experiența «similară» formal dobândită nu garantează real capacitatea firmei respective“, susține un specialist în lucrări de infrastructură.

„Dacă ne uităm strict la drumul expres Suceava - Siret observăm că este nevoie de 13 milioane de metri cubi de pământ excavați în 20 de luni. Nu orice firmă are această capacitate.

SAFE a fost o excepție pe infrastructura rutieră în cazul României, iar cele 3 loturi au o importanță strategică deosebită și nu ne permitem luxul pierderii fondurilor“, a mai spus acesta.

Nu ne putem permite experimente cu fondurile SAFE!

• Contracte direcționate către firme de apartament cu cifre de afaceri minuscule, cu zero experiență similară dar cu cu susțineri obscure

O simplă analiză a participanților la licitația pentru loturile 1 și 2 ale drumului expres care ne leagă de Ucraina arată că, dacă la loturile de pe autostrada A8 au participat firme cu experiență similară reală, companii autohtone împreună cu firme internaționale puternice, pe sectorul din A7 Suceava - Siret sunt vizibile firme românești, care, cu mici excepții, nu au dovedit realizarea reală de proiecte de o asemenea anvergură.

Dintre participanții la licitație, una singură, compania românească Retter, a finalizat o autostradă (lotul Dumbrava - Mizil al A7 Ploiești - Buzău) și va termina anul acesta și lotul 1 al A0 Nord, în timp ce Erbașu, participant la loturile 1 și 2 (Suceava - Siret) va finaliza anul acesta lotul Suplacu de Barcău - Chiribiș al Autostrăzii Transilvania.

Firmele autohtone fără experiență reală s-au înghesuit la acest drum expres, manifestând și un apetit dubios de a cumpăra pe orice căi experiență similară formală, doar pentru a participa. Ba mai mult, s-au înscris la două sau chiar toate trei loturile, fără a putea duce efectiv o astfel de provocare.

CNAIR ar trebui să analizeze atent toate ofertele primite, să țină cont de experiența reală și de faptul că banii din SAFE sunt alocați pentru realizarea acestor proiecte extrem de importante pentru siguranța Europei și nu pentru experimente românești.