România vrea să cumpere submarine. „Delfinul”, singurul submarin al forțelor navale române, nu mai este operațional din 1996

Forțele Navale Române intenționează să demareze în anul 2023 procedurile pentru cumpărarea de submarine. Alte programe de achiziții includ nave vânătoare de mine, vehicule amfibii de asalt și elicoptere. Singurul submarin pe care îl are în dotare țara noastră, „Delfinul”, nu mai este folosit din 1996. Acesta stă la cheu deoarece acumulatorii motorului sunt epuizați iar înlocuirea lor costă în jur 20 de milioane dolari.

„Alături de Programul SIML (Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă), pe termen scurt, Forțele Navale Române acordă o importanță deosebită inițierii programului „Submarin împotriva amenințărilor de suprafață și subacvatice” și achiziționării de nave vânătoare de mine, nave de intervenție pentru scafandri, vehicule amfibii de asalt și de elicoptere cu capabilități de luptă la suprafață. Până la finalizarea acestor programe, continuăm programele de reparații capitale și de modernizare ale platformelor navale aflate în serviciu, pentru a ne îndeplini obiectivele”, se precizează într-un comunicat al Forțelor Navale Române.

„Delfinul”, singurul submarin al României

Submarinul Delfinul (521) poartă numele primului submarin românesc NMS Delfinul, care a fost lansat în anul 1936 și scos din funcțiune în anul 1957.

Submarinul actual este din clasa KILO și a intrat în exploatare în anul 1986, fiind achiziționat din fosta Uniune Sovietică. În perioada 1986 – 1996 a efectuat aproximativ 2000 de ore de imersiune în Marea Neagră, a executat 34 de lansări torpile/mine și a parcurs circa 8000Mm.

Este un submarin diesel cu propulsie electrică care poate atinge 17 Nd și are o autonomie maximă de 45 zile sau 6000 Mm. Raza de acțiune cu un plin de baterie este de aproximativ 400 Mm. Corpul este împărțit în 6 compartimente etanșe, iar la bord  își desfășoară activitatea aproximativ 50 de militari.

Submarinul nu mai este operațional din anul 1996, de când a expirat resursa bateriilor de acumulatori. Tot în același an ar fi trebuit executată și prima reparație medie, odată cu înlocuirea acumulatorilor. În perioada 1986-1992 submarinul a fost andocat anual, ulterior efectuându-se lucrări de întreținere a operei vii și a sistemului de imersare-emersare în anii 1996, 2004, 2007 și 2011.

Forțele Navale Române, obiective pentru anul 2023

Potrivit Forțelor Navale Române, situația complexă de securitate din regiunea Mării Negre și angajamentele țării noastre față de partenerii din UE și NATO impun adaptarea corespunzătoare a politicii navale naționale. Această politică este realizată, în special, de Forțele Navale Române, un instrument al statului român care este, din ce în ce mai mult, în atenția decidenților și a opiniei publice, după atacarea Ucrainei de către Federația Rusă și începerea unui nou conflict militar în apropierea granițelor României.

Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiral Mihai Panait, a prezentat luni, 30 ianuarie, conducerii Ministerului Apărării Naționale bilanțul Forțelor Navale pentru anul 2022 și obiectivele acestei categorii de forțe din Armata României pentru anul 2023.

Obiectivele generale ale Forțelor Navale Române, pentru anul 2022, au fost: asigurarea unui nivel ridicat al capacității de reacție; proiectarea capabilităților relevante pentru îndeplinirea misiunilor și înzestrarea cu mijloace de luptă moderne; creșterea nivelului de pregătire a personalului și continuarea operaționalizării forțelor din compunere.

„În anul 2022, efortul structurilor Forțelor Navale Române a fost concentrat pe executarea Serviciului de luptă permanent, supravegherea spațiului maritim și fluvial din zona noastră de responsabilitate, precum și pe operația de luptă contra minelor marine, pe care am declanșat-o după începerea războiului din Ucraina”, a spus viceamiralul Mihai Panait la începutul expunerii sale.

Ca urmare a degradării situației de securitate din Marea Neagră, din cauza agresiunii Federației Ruse asupra unui stat independent și democratic, Forțele Navale Române au anulat, cu acordul aliaților NATO și UE, participările cu nave la operațiile desfășurate de NATO și UE în Marea Mediterana, precum și integrarea unor nave militare românești în grupările navale permanente de luptă ale NATO.

În condițiile restricțiilor impuse de războiul care se desfășoară în apropierea granițelor noastre, instruirea personalului din Forțele Navale Române, în anul 2022, s-a executat pe baza ciclului rotațional de generare – regenerare a pachetelor de forțe pentru apărarea națională și a pachetului unic de forțe puse la dispoziția NATO și UE. „Anul trecut, activitățile de instruire ale tuturor structurilor din Forțele Navale au însumat 1254 de zile de instrucție pe mare, pe fluviu, în aer și în teren, în creștere cu 12% față de anul 2021.

Situația comparativă a ultimilor zece ani ne arată că numărul activităților de instruire executate în anul 2022 a fost cel mai mare de până acum, iar majoritatea zilelor de ieșire pe mare și pe fluviu, precum și a orelor de zbor cu elicopterele Puma Naval au fost desfășurate în cadrul operației de luptă contra minelor marine, începută în luna martie a acestui an”, a menționat viceamiralul Mihai Panait.

Cooperarea militară internațională, cu aliații și partenerii României, s-a desfășurat la un nivel ridicat. Pe mare, ne-am instruit împreună cu partenerii noștri, atât în Marea Neagră, prin participarea la Exercițiul multinațional „Breeze 22” organizat de Bulgaria, cât și în Marea Mediterana, prin executarea a două marșuri internaționale de instrucție cu nava-școală „Mircea”, iar în Oceanul Atlantic, prin participarea navei maritime hidrografice „Alexandru Cătuneanu” la Exercițiul multinațional „REPMUS 22” şi „DYMS 22”, organizate de Portugalia. Tot la indicatorul „Relații militare internaționale”, șeful Statului Major al Forțelor Navale a subliniat organizarea, în premieră, în România, a Reuniunii Comandanților Marinelor Militare Europene (CHENS, Chiefs of European Navies), a primei ediții a Forumului Maritim al Mării Negre și a primei ediții a Seminarului „Fluxurile procesului de comunicare pe flancul estic al NATO”, trei evenimente care au contribuit la dezvoltarea cooperării în domeniul securității și la consolidarea profilului țării noastre în cadrul NATO și UE.

Despre înzestrare și modernizare, șeful Statului Major al Forțelor Navale a menționat neînceperea derulării Programului major de achiziție corvete multifuncționale ca fiind principala cauză pentru neîndeplinirea țintelor de capabilități asumate de țara noastră față de NATO.

Obiectivele Forțelor Navale pentru anul 2023 sunt structurate pe trei direcții: dezvoltarea programelor de reparații, modernizare și înzestrare; executarea, în condiții de siguranță, a misiunilor și sarcinilor primite; îmbunătățirea condițiilor de învățământ, instruire și trai ale personalului militar și civil.

În domeniul operațiilor și exercițiilor, în anul 2023, este planificată participarea unei fregate T22, cu elicopter ambarcat la Operația Uniunii Europene „EUNAVFOR Irini” și la Operația NATO „Sea Guardian”, în funcție de evoluția situației de securitate din Marea Neagră. În plan intern, cel mai mare exercițiu multinațional planificat și organizat de Forțele Navale Române este „Sea Shield”. Acesta va conține, în premieră, și secvențe de instruire în zona fluvială, nu numai activități de instruire pe mare, dar sunt planificate alte numeroase exerciții, pe mare, pe fluviu, în aer și în teren, care vizează instruirea tuturor categoriilor de personal din Forțele Navale.

„Am convingerea că, prin organizare, seriozitate, și muncă susținută, vom îndeplini obiectivele propuse pentru anul 2023 și vom contribui la menținerea standardelor de performanță ale personalului din Forțele Navale, precum și la dezvoltarea conștiinței maritime a publicului din țara noastră”, și-a încheiat expunerea Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiral Mihai Panait.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a mulțumit personalului din Forțele Navale pentru modul în care și-a îndeplinit misiunile și obiectivele propuse în anul 2022, subliniind două realizări importante: consolidarea supravegherii și avertizării timpurii la Marea Neagră – un obiectiv prioritar din cadrul Planului bilateral de cooperare România – SUA în domeniul apărării, precum și inaugurarea celui mai performant Sistem de scufundare simulată din Europa, care a fost integrat în Laboratorul Hiperbar al Centrului de Scafandri, anul trecut.