Salariile medicilor și asistenților medicali din 2027: noile grile de salarizare, sporurile și cine poate pierde bani

Medicii și asistenții medicali ar urma să primească salarii de bază mai mari începând cu 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului noii Legi a salarizării unitare. Un medic primar ar ajunge la un salariu de bază brut de 16.400 de lei, iar un asistent medical principal la 7.790 de lei.

Totuși, creșterile salariului de bază nu se vor regăsi în aceeași măsură în venitul final, deoarece reforma modifică și sistemul sporurilor, unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru personalul din sănătate.

Salarii mai mari pentru medici și asistenți în noua lege a salarizării

Noua Lege a salarizării unitare, aflată în dezbatere publică, propune o restructurare completă a modului în care sunt calculate veniturile angajaților din sistemul public. Reforma este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR și ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Pentru domeniul sănătății, proiectul prevede majorări ale salariilor de bază și o reorganizare a grilelor existente, în încercarea de a reduce diferențele dintre spitale și de a aplica principiul „muncă egală, salariu egal”.

Salariul de bază va fi stabilit prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință de 4.100 de lei prevăzută pentru anul 2027.

Cât ar urma să câștige medicii din 2027

Potrivit proiectului, salariile de bază brute pentru principalele categorii de medici ar urma să fie:

• Medic primar: 16.400 lei
• Medic specialist: 13.120 lei
• Medic rezident anul I: 7.872 lei

Aceste valori reprezintă exclusiv salariul de bază și nu includ sporurile, gărzile, plata orelor suplimentare sau alte drepturi salariale.

Publicitate

Datele prezentate de Ministerul Muncii arată că salariul de bază al unui medic primar ar crește cu aproximativ 16%, de la o valoare mediană estimată la 14.127 lei în 2026 la 16.400 lei în 2027.

În schimb, venitul brut lunar total ar avea o creștere mult mai redusă, de aproximativ 3%, de la 21.437 lei la 22.016 lei.

Explicația este simplă: o parte importantă din veniturile medicilor provine în prezent din sporuri și gărzi, iar reforma încearcă să transfere o parte din aceste sume în salariul de bază.

Creșteri importante pentru asistenții medicali

În cazul asistenților medicali, majorările la salariul de bază sunt mai consistente.

Potrivit simulărilor oficiale:

• Asistent medical principal: 7.790 lei brut
• Asistent medical debutant: 7.011 lei brut

Pentru un asistent medical principal, salariul de bază ar crește de la aproximativ 6.084 lei la 7.790 lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 28%.

Și pentru debutanți creșterea este semnificativă. Salariul de bază ar urma să urce de la 5.530 lei la 7.011 lei brut, adică aproximativ 27%. Guvernul susține că această măsură este necesară pentru a atrage tineri în sistemul sanitar și pentru a reduce deficitul de personal din spitale.

De ce salariile totale nu cresc la fel de mult

Deși salariile de bază cresc vizibil, venitul final nu va avea aceeași evoluție.

În cazul asistenților medicali principali, venitul brut lunar median ar urma să crească de la 11.270 lei la 11.788 lei.

Motivul este că sporurile reprezintă în prezent o parte importantă din remunerația lunară. În unele cazuri, componenta variabilă poate depăși jumătate din salariul de bază.

Reforma încearcă să reducă dependența de sporuri și să ofere o pondere mai mare salariului fix.

Patru grile salariale din sănătate vor fi unificate

O schimbare majoră prevăzută de proiect este reunirea celor patru grile salariale existente în prezent în sistemul sanitar într-o singură grilă.

Coeficienții urmează să fie stabiliți prin ordin al ministrului Sănătății, în funcție de:

• categoria unității sanitare;
• secția în care lucrează angajatul;
• complexitatea activității;
• volumul de muncă.

Proiectul permite și ajustarea coeficienților cu până la plus sau minus 10%, în funcție de criterii care urmează să fie stabilite ulterior.

Sporurile rămân, dar multe vor fi reduse

Cea mai controversată parte a reformei este legată de sporuri.

Guvernul susține că activitățile cu risc ridicat, gărzile și munca în ture vor continua să fie plătite suplimentar. Totuși, unele sporuri ar urma să fie plafonate la niveluri mai mici decât cele existente în prezent.

Printre modificările discutate:

• spor pentru condiții deosebit de periculoase: până la 40%-50%, față de până la 85% în prezent;
• spor pentru condiții grele de muncă: până la 5%, față de 15%;
• spor pentru activitatea cu surse de radiații: până la 10%, față de 30%.

Aceste schimbări explică de ce mulți angajați din sistemul sanitar se tem că veniturile totale ar putea stagna sau chiar scădea în anumite situații.

SANITAS avertizează că unii angajați ar putea pierde bani

Federația SANITAS contestă actuala formă a proiectului și susține că între 50% și 60% dintre angajații din sănătate și asistență socială ar putea fi afectați de reducerea unor sporuri.

Sindicaliștii cer:

• majorarea valorii de referință de la 4.100 la 4.325 lei;
• creșterea coeficienților pentru personalul medical;
• păstrarea sporului de tură la 15%;
• majorarea sporului pentru munca în weekend și sărbători legale la 50%.

Reprezentanții SANITAS afirmă că actualele simulări nu confirmă promisiunile potrivit cărora niciun angajat nu va pierde bani după aplicarea reformei.

Guvernul promite că salariile aflate în plată nu vor scădea

Pentru a evita diminuarea veniturilor, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”.

Astfel, dacă noua grilă ar genera un venit mai mic decât cel aflat în plată la sfârșitul anului 2026, angajatul ar urma să primească lunar o compensație. Mecanismul ar putea funcționa până la 31 decembrie 2031.

Sindicatele susțin însă că această soluție poate duce la înghețarea veniturilor pentru o perioadă lungă, fără creșteri reale.

Legea salarizării trebuie adoptată pentru deblocarea fondurilor europene

Noua Lege a salarizării reprezintă unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Autoritățile au anunțat că reforma trebuie finalizată până la 31 august 2026 pentru a nu pune în pericol aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene asociate PNRR.

În perioada următoare vor continua negocierile dintre Guvern, Ministerul Sănătății și organizațiile sindicale, iar forma finală a legii ar putea suferi modificări importante.