Salariile NU cresc din 2027. Programul de guvernare Luca Niculescu: PSD promite din nou legea salarizării, ratată de 5 guverne

Salariile NU cresc din 2027, iar legea salarizării este promisă din nou. Cinci guverne s-au schimbat de la asumarea reformei, fără rezultat. Termenul până la care trebuia adoptată a fost depășit cu peste trei ani.

Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu nu prevede o creștere generală a salariilor bugetarilor de la 1 ianuarie 2027, dar anunță elaborarea unei noi legi a salarizării în cursul anului.

Reforma avea însă un termen inițial în PNRR: trimestrul al doilea din 2023. Între timp, s-au succedat cinci cabinete, iar proiectele și consultările nu au dus la finalizarea reformei în calendarul asumat.

Potrivit programului de guvernare al noului guvern Luca Niculescu, prezentat de Economedia, noua lege ar urma să corecteze diferențele nejustificate dintre salarii și să clarifice grilele și sporurile.

Aplicarea va fi etapizată, după simularea efectelor asupra categoriilor profesionale. Eventualele majorări generale depind de resursele bugetare confirmate de Ministerul Finanțelor.

Documentul indică reducerea ponderii cheltuielilor de personal de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031.

Publicitate

Absența unei majorări în program nu echivalează, însă, cu o decizie legislativă de înghețare a tuturor salariilor.

Termenul inițial: 30 iunie 2023

România are deja o lege-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice, Legea nr. 153/2017. Discuția actuală privește înlocuirea sau restructurarea regulilor existente, nu crearea pentru prima dată a unui cadru legal.

În documentația europeană a PNRR, jalonul 420 prevedea intrarea în vigoare a noului cadru juridic în trimestrul al doilea din 2023, adică până la 30 iunie.

Obiectivele includeau o metodă unitară de calcul, tratament nediscriminatoriu la acordarea sporurilor și legarea remunerației de performanță.

Erau prevăzute și revizuirea ierarhiilor salariale, reintroducerea grilelor pentru administrația locală și limitarea sporurilor în condițiile stabilite de jalon.

Raportat la acest calendar, în octombrie 2026 întârzierea depășește trei ani. Elaborarea anunțată pentru 2027 ar muta reforma în al patrulea an calendaristic de după termenul inițial.

Câte guverne au avut reforma pe masă

Dacă punctul de plecare este asumarea reformei prin PNRR în 2021, numărătoarea cuprinde cinci cabinete învestite: Cîțu, Ciucă, Ciolacu I, Ciolacu II și Bolojan.

Cele două guverne Ciolacu reprezintă mandate distincte, iar perioadele de interimat nu sunt numărate separat. Cabinetul propus de Luca Niculescu nu este inclus în această numărătoare.

Dacă reperul este chiar anul scadenței, 2023, rezultă patru cabinete: Ciucă, Ciolacu I, Ciolacu II și Bolojan.

Distincția contează: numărul guvernelor depinde de momentul de la care este măsurată întârzierea.

De ce s-a blocat reforma

Explicațiile documentate indică o combinație de discontinuitate administrativă, negocieri dificile și constrângeri bugetare.

În prezentarea publică din 25 mai 2026, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a descris un proces început efectiv în 2022, cu sprijinul Băncii Mondiale.

Potrivit relatării sale, consultările din 2023 au fost întrerupte în contextul grevei din educație, apoi schimbarea ministrului a fost urmată de o pauză, iar discuțiile au fost reluate în 2024.

Pîslaru a indicat și renegocierea calendarului până la finalul perioadei PNRR, în august 2026.

Negocierea grilelor implică și revendicări la concurență între categoriile sociale.

În iunie 2026, Ministerul Sănătății solicita coeficienți mai mari pentru personalul medical și o remunerare superioară pentru anumite gărzi.

Instituția semnala inclusiv neclarități în criteriile de acordare a sporurilor.

Problema finanțării este explicită și în documentele europene. Recomandarea Consiliului UE din 2025 privind planul fiscal al României menționează o reformă suplimentară angajamentelor din PNRR, a cărei implementare este condiționată de reducerea deficitului sub 5% din PIB.

Adoptarea regulilor și plata efectivă a unor salarii recalculate sunt, așadar, etape care trebuie diferențiate.

Proiecte au existat. A lipsit finalizarea politică

În iulie 2026, Ministerul Muncii anunța publicarea unei variante revizuite și transmiterea ei către partidele semnatare ale acordului politic, pentru analiză și declanșarea procedurii parlamentare.

Concluzia care poate fi susținută este aceea că guvernele succesive s-au ferit de această lege cu potențial de risc social și politic.