SÂMBĂTĂ: Înregistrarea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO. Ministerul Culturii organizează prima întâlnire pentru informarea comunităţii locale

Ministerul Culturii organizează sâmbătă prima întâlnire de informare a comunității din Roșia Montană privind stadiul dosarului de înregistrare a patrimoniului comunei în patrimoniul mondial (UNESCO).

Anunţul a fost făcut de minister, pe Facebook. Comunitatea locală va fi informată despre etapele ce trebuie parcurse în acest proces, dar și despre implicațiile și beneficiile acestui demers pentru comunitatea locală.

Întâlnirea va avea loc sâmbătă, 27 august 2016, de la ora 11.00, la Căminul Cultural din localitate.

Institutul Național al Patrimoniului este co-organizator al evenimentului.

Va participa Oana Bogdan, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii şi Ştefan Bălici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului.

Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au comunicat, în februarie, către Centrul Patrimoniului Mondial de la Paris înscrierea Peisajului cultural minier Roșia Montană în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial.

Propunerea de includere pe lista indicativă UNESCO pune capăt definitiv proiectului minier privat ce viza exploatarea aurului de la Roşia Montană. Potrivit evaluărilor, Roşia Montană îndeplineşte 5 dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roşia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural.

„Roșia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munților Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate și perioada medievală, în Epoca Modernă și până în trecutul recent.

Mineritul tradițional, bazat pe inițiativa familiilor și a micilor asociații de mineri, s-a încheiat odată cu naționalizarea, în 1948, fiind urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scară mare, încheiat în 2006.

La Roșia Montană avem de a face, așadar, cu unul dintre cele mai longevive situri miniere tradiționale cunoscute în ziua de azi. Anduranța sa particulară se reflectă într-o interconectare sistematică și profundă între fundalul natural și fenomenele culturale – din adâncul munților și până la suprafață, de la morfologia peisajului și până la flora și fauna locului și la comunitățile umane locale, totul poartă amprenta interacțiunii semnificative dintre om și mediul natural, care a generat unul dintre cele mai bogate și spectaculoase peisaje culturale ale României, semnificativ în context global.

Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asistență, de aerisire și de evacuare a apei – excavate începând din perioada romană și continuate în perioada medievală și modernă, peisajul roman de suprafață, peisajul industrial istoric, și târgul minier Roșia Montană. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localității însumează mai mult de 80 km din care 7 km datează din Antichitate, alcătuindcel mai vast și mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Înscrierea în Lista indicativă națională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial și constituie momentul inițial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare și instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura câțiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial.

Prin procesul de evaluare și activare a peisajului cultural minier Roșia Montană se urmărește atât recunoașterea largă și protejarea valorii sale universale, cât și inițierea unui program integrat de dezvoltare a localității și a zonei înconjurătoare, pe baza patrimoniului cultural și natural, și de susținere a comunității locale. În acest sens, Guvernul României va iniția un program de acțiuni, prin utilizarea diferitelor fonduri europene și naționale existente, pentru domeniile dezvoltare socio-economică, dezvoltare rurală, infrastructură, dar și educație și formare. Acest program va fi fundamentat pe principiile dezvoltării durabile și ale economiei verzi, mai precizează sursa citată.