Sâmbăta Mare. Ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paşte 2024. Semnificații religioase, obiceiuri, tradiții, superstiții

Sâmbăta Mare este ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paște 2024. Din punct de vedere religios, se comemorează ziua în care Iisus a fost pus în mormânt. Este ultima zi din Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.

Gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de sărbători şi fac ultimele retuşuri prin casă. 

Seara, credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujba de Înviere.

Sâmbăta Mare. Semnificații pentru credincioși

În Sâmbăta Mare, se prăznuiește îngroparea Mântuitorului și pogorarea Sa la iad. Sâmbăta Mare este o taină. Deși sâmbăta înseamnă odihnă, ea este totuși o lucrare.

Apostolul Petru spune că S-a pogorat la iad și „a propovăduit și duhurilor ținute în închisoare” (I Petru 3: 19).

Deci, în răstimpul dintre moarte și înviere, când trupul Său zăcea în mormant, Hristos a coborât cu sufletul Lui îndumnezeit printre cei adormiți, ținuți până atunci sub stăpânirea celui rău. Le-a propovăduit cuvântul Evangheliei, potrivit crestinortodox.ro.

Trupul Său fiind unit cu dumnezeirea Sa, trece printr-o schimbare desăvârșită de înduhovnicire. Din acest motiv, trupul Mântuitorului nu intră în descompunere și poate trece cu el prin ușile încuiate, după Învierea Sa.

Prin puterea Sa dumnezeiască, ridică din iad pe toți cei care l-au așteptat cu credință.

Sâmbăta Mare. Ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paște 2024

De obicei, în această zi se sacrifică mielul, care este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină. Atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit ”Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său desăvârşit.

De obicei, de pe masa creştinilor, în ziua de Paşti nu lipsesc preparatele din miel, precum: drobul, borşul de miel, stufatul sau friptura.

De asemenea, se pregătesc hainele pentru slujba de Înviere și evenimentele de Paște.

URĂRI DE PAŞTE 2024 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăşi noi, atât pentru ele cât şi pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paşti. Seara, gospodinele pregătesc coşul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere. În el pun, de regulă, o lumânare, ouă roşii, pască şi cozonac.

În unele zone se mai pun şi o bucată de slănină, şuncă, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc, cârnaţi şi o coptură în formă de miel. Peste toate acestea se aşterne cel mai frumos ştergar din casă.

Sâmbăta Mare. Credincioșii participă la slujba de Înviere. Obiceiuri, superstiții

Înainte de miezul nopţii, se porneşte către biserică, unde credincioşii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujbă, oamenii merg la cimitir şi aprind şi acolo lumânări, pentru a vesti şi celor de dincolo Învierea Mântuitorului.

În ziua de Paşti, gospodinele schimbă ştergarele cu unele albe, iar toată familia poartă haine noi.

Copiii se trezesc dis-de-dimineaţă şi pornesc prin vecini, pentru a vesti Învierea Domnului, primind în dar ouă roşii şi bănuţi.

Mai întâi merg băieţii şi apoi fetiţele, pentru că, după credinţa populară, este bine ca în ziua de Paşti să-ţi intre în casă mai întâi un băiat, ca să ai spor şi bogăţie.

Se spune că în noaptea de Înviere se deschid cerurile, ard comorile pământului.

Se crede că sufletele celor care mor în Sâmbăta mare oscilează între Rai şi iad, între lumea viilor şi lumea morţilor.

Se mai spune că nu este bine să pui mâna pe sare, pentru că iţi vor asuda mâinile la vară.

Oasele şi resturile adunate după ce se taie mielul se îngroapă la rădăcina unui măr său păr sănătos. Se spune că astfel membrii familiei vor avea parte de sănătate tot anul.