Săptămâna Albă: credincioșii se pregătesc pentru intrarea în Postul Paștelui. Tradiții și credinţe populare

De luni, 28 februarie, credincioșii au intrat în Săptămâna Albă sau Săptămâna brânzei, în care nu se mai consumă preparate din carne.

Credincioșii se pregătesc pentru unul dintre cele patru posturi mari de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă.

Vezi Postul Paștelui 2022. Semnificațiile perioadei premergătoare Învierii Domnului. Zilele de post și cele cu dezlegare

Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști este chiar cel mai aspru post pentru creștini și durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel, și cel mai lung post. Lăsatul secului are loc în ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”.

Pentru începutul Postului Sfintelor Paști există două date de lăsat al secului, una pentru carne, Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, care a avut loc anul acesta în 27 februarie, cealaltă pentru lactate, ouă și pește, Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, în 6 martie.

Săptămâna dintre cele două date se numește Săptămâna albă sau Săptămâna brânzei, pentru că, în această perioadă, se mai pot consuma lactate și pește.

Săptămâna Albă, intrare treptată în Postul Mare

Săptămâna Albă este o intrare treptată în Postul Mare, după perioada de petreceri din lunile de iarnă. De asemenea, această săptămână mai este cunoscută în popor ca fiind cea a nebunilor, pentru că acum „numai nebunii pornesc a se însura, numai proștii și urâții satelor abia acum dau zor ca să se căsătorească, pe când toți cei cuminți, câți au avut de gând să se însoare în decursul cârnilegilor, s-au însurat deja cu mult mai înainte”.

Este ultima săptămână dinaintea unei lungi perioade de privațiuni și, prin urmare, este un răstimp de agitație, nebunii, veselie, manifestări dezlănțuite, care culminează cu petrecerea plină de excese dată cu o zi înainte de intrarea în post. Pe de altă parte, Săptămâna nebunilor este marcată și de acte rituale specifice începutului de an agrar, celebrat la echinocțiul de primăvară.

Zilele din Săptămâna Albă – credințe populare și obiceiuri

Lunea albă: este cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză.

Marțea albă: se spune că este bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul.

Miercurea albă: dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu.

Joia albă (Joia nepomenită sau Joia necurată):

• femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la pădure.
• se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte
• se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii.

Vinerea albă:

• este prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic
• se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului
• în unele sate, sunt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie.

Sâmbăta albă: se fac plăcinte și se dau de pomană

bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești

be împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă

fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume.

Se mai spune că în Săptămâna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu-ți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap, decât dacă pui în albie o bucățică de brânză.

Săptămâna „nebunilor” se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.

Duminică, există rânduiala de a se cere iertare. Este cunoscută sub denumirea de “Duminica iertării”.

Săptămâna Albă amintește de viețuirea primilor oameni în Rai, când ei nu consumau carne, potrivit crestinortodox.ro

Biserica spune că acest post este ajutor spre a pune capăt „celor vechi” și a intra intru „cele noi”. Mai spune că, indiferent cat de grele sunt condițiile în care se trăiește și cât de mari sunt obstacolele, pe credincioși nu trebuie să-i oprească nimic de la a lua în serios Postului Sfintelor Paști.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News