Săptămâna Neagră 2022: Ce urmează după Paștele Blajinilor. Tradiții și obiceiuri. Ce este bine să nu faci în aceste zile

Potrivit calendarului ortodox, ne aflăm în Săptămâna Neagră, cea care urmează după Săptămâna Luminată. Superstițiile spun că tot ce se va naște în Săptămâna Neagră nu va trăi.

Paștele Blajinilor a deschis Săptămâna Neagră sau a Negrilor în care nu este bine sa faci pomeni că se înnegresc colacii, nu e bine să lucrezi pentru că ți se face negru înaintea ochilor și nu se pun cloști pentru pui deoarece ouăle se înnegresc, potrivit culegătorului de folclor Th. Speranția. Femeile evită să lucreze în aer liber întreaga săptămână ca să nu li se înnegrească fața vara.

Spre deosebire de Săptămâna Luminată, care este a Învierii, despre următoarele şapte zile se spune că sunt ale morţilor.

Vezi: CALENDAR Ortodox 2022: TOATE sărbătorile creștine importante din noul an, trecute în Calendarul Bisericesc

Miercurea Neagră trebuie postită, joi se ține post pentru tunet, grindină și vijelii, iar Vinerea Șchioapă e rea de sărăcie.

Săptămâna Neagră nu este impusă de Lumina orbitoare a săptămânii dinainte, ci de o perioadă nefastă mai mare, care se deschide acum: a doua și a treia săptămână după Paști sunt consacrate morților pământului, în timp ce următoarele, dintre care a patra este mai periculoasă, sunt grozave din cauza Rusaliilor, duhurile morților.

Citește și: Când pică Rusaliile: Zilele în care sunt sărbătorite Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime. Ce zile libere au mai rămas în 2022

Obiceiuri în Săptămâna Neagră

Superstițiile sau credințele ancestrale ale poporului spuneau că tot ce va naște în această săptămână nu va trăi.

În Săptămâna Neagră, rudele mortului postesc. Exista credința că, dacă nu se ținea această săptămână, oamenilor morți fără lumânare le este rău pe cealaltă lume.

Prin alte zone, această săptămână se ținea deoarece exista credința că, murind un om în această săptămână, merge în iad, adică în întuneric.

Calendarele populare de altădată difereau în totalitate, câteodată în funcție de zona unde se aplicau.

Astfel, unii spuneau că acelora care mor în această săptămână nu li se face pomană, căci, fiind în Săptămâna Neagră, sufletele morților nu o văd.  Prin alte părți, spunea superstiția, cine moare în această săptămână înnegrește.

În unele sate, nu era o sărbătoare aparte, dar multe femei o serbau, postind în cinstea mironosițelor.

Ropotinii sau Marțea Mânioasă

Ropotinul este prezentat în folclorul românesc în umbra zilei denumită înfricoșător Marțea Dracului.

După unele surse, această zi era centrată pe o divinitate telurică enigmatică, Ropotinul, care pare asociat cu divinitatea populară moartă și înviată a ploii, Caloianul.

Pentru a scăpa de răzbunarea acestuia, țăranii de altădată aduceau o ofrandă inedită: fetele lucrau numai țeste, pentru a le pune în capul Ropotinului, spre a putea lucra de aici înainte.