Sărbătoarea Libertății de la Blaj, 13-19 mai 2024. Spectacol folcloric, concerte Smiley și Carla`s Dreams, expoziții. PROGRAM

Sărbătoarea Libertății de la Blaj se desfășoară în acest an sub semnul bicentenarului nașterii eroului Avram Iancu. Evenimentele vor avea loc în perioada 13-19 mai 2024.

Organizatorii au pregătit spectacol folcloric extraordinar, concerte Smiley și Carla`s Dreams, expoziții cu imagini etnografice de colecție, proiecția filmului ”Avram Iancu”.

Județul Alba scrie istorie prin lansarea și promovarea proiectului Alba Etnografica – unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnogradică în fiecare comună.

Sărbătoarea Libertății de la Blaj. Alba Etnografică

Pe Câmpia Libertății din Blaj, în zilele de 18 și 19 mai 2024 vor fi proiectate cele 83 de producții audiovizuale realizate de Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” în cele 83 de expoziții etnografice din județul Alba.

În data de 19 mai 2024 va fi lansat albumul și arhiva Alba Etnografică, cu imagini de colecție, materiale audiovizuale, localizarea și datele de contact ale respectivelor expoziții.

Alba Etnografică reprezintă un omagiu adus eroului națiunii române, Avram Iancu, în una dintre locațiile simbol ale românilor: Câmpia Libertății din Blaj.

Sărbătoarea Libertății de la Blaj. PROGRAM

13-17 mai 2024, orele 9.00-18.00, la Palatul Cultural din Blaj: expoziție de obiecte personale ale Eroului națiunii române, Avram Iancu

Vineri, 17 mai 2024

ora 19.00, la Palatul Cultural din Blaj: difuzarea filmului ”Avram Iancu – Împotriva imperiului”, regizor Theo Thorn

Sâmbătă, 18 mai 2024

ora 10.00, pe Câmpia Libertății din Blaj: Alba Etnografică – difuzarea producțiilor audiovizuale realizate în Expozițiile Etnografice ale județului Alba (singurul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună)

ora 19.00  Concert extraordinar:

• Ravi
• Îngeri și Corbi
• Smiley
• Carla’s Dreams
• Prezintă: Andreea Bogdan

Duminică, 19 mai 2024, pe Câmpia Libertății din Blaj

ora 10.00 Alba Etnografică – difuzarea producțiilor audiovizuale realizate în Expozițiile Etnografice ale județului Alba

ora 17.00: lansarea albumului și arhivei Alba Etnografică, în Anul Bicentenarului nașterii eroului Avram Iancu (83 de expoziții etnografice în 67 de comune ale județului Alba)

Ora 18.00: Spectacol folcloric extraordinar susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba, dirijor Alexandru Pal, alături de:

• Veta Biriș / Floarea Calotă / Sava Negrean Brudașcu / Niculina Stoican / Ionuț Fulea / Liliana Laichici / Alina Pinca / Roxana Reche / Nicolae Plută / Floricica Moga / Leontina Fărcaș / Dorina Narița / Ina Todoran / Alexandra Băcilă / Adina Popa-Goga / Maria Uțiu / Daria Costea / Ioana Ciorea
• Tulnicăresele din Avram Iancu, Albac, Gârda de Sus și Câmpeni
• Grupul vocal tradițional Biieni din Biia
• Grupul tradițional din Crăciunelu de Jos
• Grupul vocal tradițional Sâncelenii din Sâncel
• Ansamblul folcloric Banul Mihalcea din Mihalț
• Grupul vocal Țarina al CupruMin Abrud
• Grupul tradițional din Sălciua
• Grupul vocal tradițional Izvoarele din Blaj
• Prezintă: Iuliana Tudor

Sărbătoarea Libertății de la Blaj. Adunarea Națională

Adunarea Națională de la Blaj in 3/15 mai-5/17 mai 1848 a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848. Aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în această provincie.

După rugăciunea episcopului Şaguna, la cererea poporului, a luat cuvântul Simion Bărnuţiu, care după o scurtă introducere a supus votului mulţimii următoarele puncte, care au fost aprobate în unanimitate:

• 1. Adunarea aceasta se proclamă de adunare generală naţională a naţiunii române din Transilvania
• 2. Câmpul acesta, pe care se ţine prima adunare naţională română din Transilvania, întru eterna aducere aminte a acestei lucrări glorioase se va numi Câmpul libertăţii pentru totdeauna
• 3. Naţiunea română declară, că vrea să rămână pururea credincioasă înălţatului împărat al Austriei şi mare principe al Transilvaniei, cum şi augustei case austriace
• 4. Naţiunea română se declară şi se proclamă de naţiune de sine stătătoare şi de parte întregitoare a Transilvaniei, pe temeiul libertăţii egale.