Schemă de ajutor de la Guvern pentru operatorii din domeniul audiovizual care produc şi difuzează emisiuni de interes public

Guvernul a aprobat miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, o schemă de ajutor de stat destinată operatorilor din domeniul audiovizual care produc şi difuzează emisiuni de informare, educare sau cu specific cultural, de interes public.

A fost alocat un buget de 67,5 milioane de lei (15 milioane de euro), cu posibilitate de suplimentare.

Schema de ajutor de stat va fi valabilă în perioada 1 iulie 2015 – 31 decembrie 2016, dar există şanse să fie prelungită.

Prin hotărârea de Guvern, care va aproba schema de ajutor, vor fi stabilite şi criteriile de elibigilitate a beneficiarilor, numărul estimativ al acestora, categoriile de cheltuieli eligibile şi procedura de acordare şi monitorizare vor fi stabilite

Un capitol al OUG adoptat include şi prelungirea până la 31 decembrie 2016 a emisiei de televiziune analogică. De această măsură vor beneficia atât televiziunea publică, cât şi posturi de televiziune locale care încă nu au realizat tranziţia la sistem digital.

Un capitol al actului normativ adoptat include măsuri necesare pentru asigurarea tranziției de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia la nivel național.

Potrivit noilor reglementări, emisia pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic, în banda de frecvențe radio 174-230 MHz [banda VHF (very high frequency)] poate continua, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016, atât pentru postul public de televiziune, cât și pentru posturile private de televiziune ce emit în această bandă. Continuarea emisiei în această bandă de frecvențe radio este posibilă în baza unui acord tehnic, eliberat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, cu respectarea următoarelor condiții cumulative:

–  nu produce interferențe stațiilor de radiocomunicații ce utilizează spectrul radio în conformitate cu angajamentele internaționale la care România este parte;

–  nu beneficiază de protecție radio din partea stațiilor de radiocomunicații ce utilizează spectrul radio în conformitate cu angajamentele internaționale la care România este parte;

– la data intrării în vigoare a prezentei legi, frecvenţele radio pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic în banda VHF să fi fost deja alocate/repartizate.

De asemenea, drepturile de utilizare a frecvențelor radio acordate conform Legii nr. 504/2002 a audiovizualului, cu modificările şi completările ulterioare, pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice de radiodifuziune, pot fi extinse, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016. După acest termen, utilizarea frecvențelor radio pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice de radiodifuziune, este condiționată de obținerea unei licențe de emisie în condițiile legii. Această licență de emisie va fi valabilă 9 ani și va fi acordată în condițiile prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Decizia privind continuarea temporară a emisiei pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic, în banda de frecvențe radio 174-230 MHz, a fost luată având în vedere că implementarea rețelei de comunicații electronice necesară pentru furnizarea serviciilor publice de televiziune în sistem digital terestru este întârziată.

Odată cu participarea la Conferinţa Regională pentru Radiocomunicaţii (RRC) de la Geneva în 2006, România a semnat, alături de aproximativ 100 de alte state, un Acord care  prevede că nicio emisie de televiziune analogică terestră nu va mai fi protejată după data de 17 iunie 2015, locul acestora urmând să fie luat de transmisiile digitale de televiziune. Odată cu stabilirea unei date de încetare a emisiilor analogice au fost avute în vedere şi considerentele tehnice care fac ca o eventuală coexistenţă a celor două sisteme să nu fie posibilă.