Schimbări la analizele medicale decontate și consultații de 20 de minute la mai multe specialități. Modificări pregătite de CNAS

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pregătește modificări importante în sistemul de decontare a analizelor și serviciilor medicale. Un proiect de ordin prevede eliminarea analizei VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) din pachetul de bază al investigațiilor paraclinice, introducerea unor teste pentru evaluarea riscului cardiovascular, extinderea consultațiilor la distanță și simplificarea procedurilor pentru rețetele electronice.

În anumite specialități medicale, durata medie a consultațiilor ar urma să crească de la 15 la 20 de minute.

Modificările sunt incluse într-un proiect de ordin comun al ministrului Sănătății și președintelui CNAS, care vizează normele de aplicare a contractului-cadru privind serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale decontate în sistemul public de sănătate.

Documentul urmărește actualizarea pachetelor de servicii medicale, introducerea unor investigații noi și modificarea condițiilor în care acestea pot fi recomandate și decontate.

Publicitate

Până la intrarea în vigoare a modificărilor, pacienții continuă să beneficieze de analize, consultații și medicamente în condițiile reglementărilor actuale.

Analiza VSH ar putea fi eliminată din pachetul de bază decontat de CNAS

Una dintre modificările propuse vizează eliminarea investigației VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) din pachetul de servicii medicale de bază în asistența medicală ambulatorie de specialitate, pentru investigațiile paraclinice.

VSH este o analiză de sânge utilizată pentru identificarea unor posibile procese inflamatorii din organism. În referatul de aprobare, CNAS argumentează că VSH este un marker inflamator nespecific, deoarece rezultatul poate fi influențat de factori precum vârsta, sexul, anemia sau sarcina.

Potrivit instituției, în numeroase situații clinice sunt disponibili markeri inflamatori care oferă informații mai precise, precum proteina C reactivă (CRP).

Eliminarea din pachetul de bază ar modifica modul de decontare a investigației, fără să însemne că medicii nu o mai pot recomanda atunci când o consideră necesară.

Test nou pentru riscul cardiovascular, decontat pentru persoanele între 30 și 49 de ani

CNAS propune introducerea analizei lipoproteina(a), cunoscută sub denumirea Lp(a), în pachetul de investigații de laborator.

Testul ar urma să fie recomandat de medicul de familie o singură dată în viață, în cadrul consultațiilor de prevenție, pentru persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 49 de ani.

Analiza măsoară concentrația lipoproteinei(a) din sânge, un indicator care poate contribui la identificarea riscului cardiovascular ce nu este evidențiat complet de analizele obișnuite ale colesterolului.

Conform proiectului, tariful propus pentru decontarea investigației este de 79 de lei. Această valoare reprezintă tariful din documentația CNAS, nu un preț care ar urma să fie plătit de pacient pentru un serviciu decontat.

Scopul introducerii testului este identificarea mai timpurie a persoanelor cu risc cardiovascular crescut și adaptarea măsurilor de prevenție.

În același timp, lista analizelor care pot fi recomandate de medicul de familie în cadrul consultațiilor preventive pentru adulți ar urma să fie completată cu determinarea colesterolului HDL.

Acesta este un indicator utilizat în calcularea riscului cardiovascular prin SCORE2, un instrument care estimează probabilitatea apariției unor evenimente cardiovasculare în următorii zece ani, pe baza mai multor factori de risc.

Testarea HPV, inclusă într-un serviciu integrat de depistare a cancerului de col uterin

Proiectul CNAS propune clarificarea modului în care se efectuează testarea HPV în cadrul programelor de screening pentru cancerul de col uterin. Potrivit documentului, testarea HPV pentru screening nu ar mai fi tratată ca o investigație de laborator izolată, ci ca parte a unui serviciu medical integrat de depistare precoce.

Acesta ar include evaluarea eligibilității pacientei, consultația de specialitate, recoltarea probei, analiza de laborator și comunicarea rezultatului.

În cazurile cu rezultat HPV pozitiv, circuitul poate include efectuarea unei examinări citologice suplimentare, potrivit algoritmului de screening.

Furnizorul medical ar trebui să asigure întregul circuit, inclusiv îndrumarea pacientei către investigațiile ulterioare, atunci când sunt necesare.

Medicul de familie ar avea rolul de a informa pacientele despre intervalele recomandate pentru testare și de a le îndruma către unitățile medicale care furnizează serviciile de screening.

Consultații de 20 de minute la cardiologie, pediatrie, pneumologie și alte specialități

O altă modificare importantă privește durata medie a consultațiilor medicale din ambulatoriul de specialitate.

CNAS propune creșterea acesteia de la 15 la 20 de minute pentru mai multe specialități:

• Pediatrie;
• Medicină internă;
• Genetică medicală;
• Reumatologie;
• Endocrinologie;
• Cardiologie și cardiologie pediatrică;
• Pneumologie și pneumologie pediatrică;
• Geriatrie și gerontologie.

În cazul acestor specialități, pentru un program de șapte ore pe zi, proiectul prevede o medie de 21 de consultații zilnice, cu un maximum de 30 de consultații pe zi, calculat la nivelul unei luni.

Durata de 20 de minute reprezintă timpul mediu utilizat pentru normarea și decontarea consultațiilor, nu o durată obligatorie pentru fiecare pacient. Potrivit CNAS, modificarea urmărește să ofere medicilor mai mult timp pentru evaluarea pacienților, stabilirea diagnosticului și alegerea tratamentului.

Consultații medicale la distanță pentru pacienții cu diabet și alte afecțiuni

Proiectul prevede extinderea serviciilor medicale care pot fi acordate la distanță. Pentru pacienții cu diabet zaharat, medicii specialiști ar putea interpreta de la distanță rapoartele generate de dispozitivele utilizate pentru monitorizarea și gestionarea bolii.

De asemenea, ar putea fi furnizate servicii de educație terapeutică și nutrițională fără deplasarea pacientului la cabinet, atunci când sunt respectate condițiile prevăzute de reglementări.

Documentul include și posibilitatea acordării la distanță a unor servicii de educație terapeutică și nutrițională pentru pacienții oncologici.

CNAS argumentează că acest tip de asistență poate reduce deplasările persoanelor cu mobilitate redusă sau cu o stare de sănătate care face dificil accesul frecvent la cabinet. Serviciile ar urma să fie documentate în evidențele medicale și decontate potrivit normelor aplicabile.

Când va fi necesar biletul de trimitere la medicul specialist

Proiectul clarifică și regulile privind biletele de trimitere pentru anumite afecțiuni care beneficiază de reglementări speciale privind accesul la consultațiile din ambulatoriu. Potrivit formulării propuse de CNAS, pentru prima consultație la un medic de specialitate va fi necesar biletul de trimitere în situațiile vizate de modificare.

Consultațiile ulterioare, efectuate pentru monitorizarea aceleiași afecțiuni de către același medic specialist, vor putea avea loc fără un nou bilet de trimitere.

Dacă pacientul se adresează unui alt medic de aceeași specialitate, pentru aceeași afecțiune, va fi necesar un nou bilet de trimitere pentru prima consultație la medicul respectiv.

Kinetoterapie de grup decontată: între 2 și 6 pacienți la o ședință

CNAS propune reglementarea explicită a condițiilor în care pot fi acordate servicii de kinetoterapie de grup. Potrivit documentului, o ședință ar urma să fie efectuată de un fizioterapeut, simultan, pentru minimum doi și maximum șase asigurați.

Sala utilizată trebuie să asigure o suprafață utilă de cel puțin opt metri pătrați pentru fiecare participant. Numărul maxim de pacienți trebuie stabilit în funcție de suprafața disponibilă, fără depășirea limitei de șase persoane pentru fiecare fizioterapeut.

Pentru fiecare ședință vor trebui consemnate durata, tipul procedurilor, exercițiile utilizate și evoluția pacientului.

Aceste condiții urmăresc standardizarea serviciilor și asigurarea unui spațiu corespunzător pentru desfășurarea exercițiilor de recuperare.

Rețete electronice: când nu va mai fi necesară tipărirea documentului

O altă modificare propusă de CNAS privește procedurile administrative din farmacii.

Potrivit proiectului, farmacia nu va mai trebui să tipărească exemplarul componentei de eliberare a unei rețete electronice online atunci când medicamentele sunt eliberate integral beneficiarului sau persoanei care le ridică în numele acestuia, cu utilizarea cardului național de sănătate propriu.

Documentul precizează și situațiile în care componenta de eliberare trebuie în continuare listată și semnată.

Scopul modificării este reducerea documentelor pe hârtie și simplificarea operațiunilor administrative.