Schimbări privind închiderea sectoarelor de drum, autostradă, cale ferată sau aeroport. Anunțul ministrului Transporturilor

Deciziile privind închiderea temporară a unor sectoare de autostradă, cale ferată sau piste de aeroport ar putea fi luate fără acordul prealabil al Ministerului Transporturilor, în condițiile legislației aplicabile fiecărui domeniu. Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, a anunțat miercuri, 28 octombrie, că va abroga un ordin adoptat la începutul lunii, care introducea o procedură suplimentară de justificare și aprobare a restricțiilor importante.

Ministerul invocă riscul întârzierii intervențiilor, posibile costuri suplimentare pentru lucrările feroviare și probleme de compatibilitate cu legislația europeană. Fosta conducere susține însă că ordinul urmărea prevenirea închiderilor nejustificate și protejarea călătorilor.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a publicat marți, 27 octombrie, în consultare publică un proiect de ordin pentru abrogarea Ordinului nr. 960/2026, privind procedura de notificare și obținere a acordului ministerului pentru suspendarea, întreruperea sau restrângerea semnificativă a exploatării unor infrastructuri naționale de transport.

Documentul vizat se aplică infrastructurii aflate în proprietatea publică a statului și concesionate unor administratori, inclusiv în domeniile rutier, feroviar și aeroportuar.

Publicitate

Miercuri, 28 octombrie, ministrul Ștefan-Ovidiu Popa a confirmat că intenționează să elimine procedura, considerând că aceasta creează dificultăți administrative suplimentare, potrivit Agerpres.

Decizia a provocat un schimb de acuzații între actuala conducere a ministerului și reprezentanții fostei conduceri, care susțin că ordinul era necesar pentru evitarea închiderilor nejustificate ale infrastructurii de transport.

Ministrul Transporturilor: Închiderea unui drum în situații de urgență nu trebuie întârziată de birocrație

Ștefan-Ovidiu Popa a anunțat că va renunța la procedura prin care anumite decizii de închidere a infrastructurii de transport trebuie să obțină acordul Ministerului Transporturilor.

Potrivit ministrului, administratorii drumurilor, căilor ferate și aeroporturilor trebuie să aibă posibilitatea să intervină operativ, mai ales atunci când siguranța circulației este amenințată.

El a invocat situațiile în care sunt necesare restricții urgente din cauza viscolului, inundațiilor sau alunecărilor de teren.

În opinia sa, documentarea măsurilor și obținerea aprobării ministerului pot introduce întârzieri în procesul decizional.

Popa consideră că responsabilitatea pentru asemenea intervenții trebuie să revină specialiștilor și conducerilor companiilor care administrează infrastructura.

Ministrul a criticat ordinul adoptat în perioada în care Ministerul Transporturilor era condus de Radu Miruță, reprezentant USR, susținând că acesta a introdus o procedură administrativă inutilă.

Ce prevedea Ordinul nr. 960/2026 pentru închiderea drumurilor și a infrastructurii de transport

Ordinul nr. 960/2026 a fost introdus pentru reglementarea situațiilor în care administratorii infrastructurii naționale decid restrângerea semnificativă sau întreruperea exploatării.

Procedura urmărea ca ministerul, în calitate de concedent al bunurilor proprietate publică a statului, să fie informat înaintea adoptării unor astfel de măsuri și să își exprime acordul atunci când era necesar.

În acest scop, administratorii trebuiau să prezinte justificările închiderii și să analizeze alternativele disponibile.

Măsurile vizau inclusiv restricții cu impact asupra circulației pe autostrăzi, asupra traficului feroviar și asupra funcționării infrastructurii aeroportuare.

Potrivit fostului secretar de stat Horațiu Cosma, ordinul avea rolul de a împiedica luarea unor decizii importante fără o analiză prealabilă și fără informarea corespunzătoare a ministerului.

Acesta a susținut că, înaintea introducerii procedurii, unele închideri ar fi fost anunțate din scurt, afectând planurile de călătorie ale populației.

Un aspect important este că fosta conducere afirmă că ordinul permitea închiderea imediată a infrastructurii în situațiile în care exista un pericol real pentru siguranță.

Ministerul Transporturilor invocă riscul unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene

Unul dintre principalele argumente prezentate pentru abrogarea Ordinului nr. 960/2026 privește infrastructura feroviară.

Potrivit documentației care însoțește proiectul de abrogare, o analiză suplimentară a identificat posibile probleme de compatibilitate între ordin și legislația europeană.

Este invocată Directiva 2012/34/UE privind instituirea spațiului feroviar unic european, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 202/2016.

Reglementările europene stabilesc cerințe privind responsabilitățile și independența administratorilor infrastructurii feroviare.

Ministerul consideră că introducerea unei aprobări administrative suplimentare, pentru anumite decizii care țin de gestionarea infrastructurii, ar putea afecta această independență.

În consecință, menținerea ordinului ar putea crea riscul declanșării unei proceduri de infringement, prin care Comisia Europeană verifică respectarea dreptului Uniunii Europene de către un stat membru.

Întârzierile la lucrările feroviare ar putea genera costuri suplimentare

Ministerul Transporturilor atrage atenția și asupra consecințelor financiare pe care procedura le-ar putea avea asupra proiectelor feroviare.

Companiile de construcții contractează lucrările pe baza unor grafice de execuție, stabilite și asumate încă din perioada ofertării.

Respectarea acestor grafice presupune mobilizarea utilajelor, echipamentelor, materialelor și personalului necesar.

Dacă o restricție de circulație indispensabilă desfășurării lucrărilor ar fi amânată din cauza unei proceduri suplimentare de autorizare, constructorii ar putea solicita compensații pentru imposibilitatea executării lucrărilor potrivit contractului.

Potrivit ministerului, asemenea situații ar putea determina creșterea costurilor investițiilor în infrastructura feroviară.

Cine poate decide închiderea unei autostrăzi sau a unui drum național

Pentru infrastructura rutieră, Ministerul Transporturilor invocă legislația existentă privind administrarea drumurilor.

Potrivit articolului 44 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, administratorii pot institui restricții temporare de circulație, parțiale sau totale, pentru executarea unor lucrări.

Măsurile trebuie să respecte normele aplicabile și presupun informarea prealabilă a Ministerului Transporturilor, a poliției rutiere și a participanților la trafic, inclusiv în privința rutelor alternative.

Regulile prevăd și posibilitatea instituirii unor restricții pentru protejarea sectoarelor de drum, de exemplu prin limitări referitoare la categorii de vehicule, viteză, intervale orare, masă sau dimensiuni.

Pentru drumurile naționale și autostrăzi, rolul administratorului infrastructurii revine, în principal, Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în condițiile competențelor stabilite de legislație.

Eliminarea acordului suplimentar al ministerului nu înseamnă că administratorii vor putea închide autostrăzile fără justificare, fără semnalizare sau fără respectarea procedurilor legale.

Obligațiile privind siguranța circulației, informarea autorităților competente și organizarea rutelor alternative rămân aplicabile.

Ce se schimbă pentru șoferi în cazul restricțiilor de pe autostrăzi

Dacă proiectul de abrogare va intra în vigoare, administratorii infrastructurii nu vor mai trebui să parcurgă procedura suplimentară instituită prin Ordinul nr. 960/2026 pentru măsurile care intrau sub incidența acestuia.

În practică, efectele ar putea fi resimțite în situații precum:

• închiderea unui sector de autostradă pentru executarea unor lucrări importante
• instituirea unor restricții după constatarea unor probleme tehnice la poduri, pasaje sau alte elemente ale infrastructurii
• intervențiile necesare în cazul unor fenomene meteorologice periculoase
• modificarea temporară a circulației pentru lucrări de reabilitare sau modernizare.

Măsura nu modifică direct regulile de circulație pentru conducătorii auto și nu introduce noi sancțiuni.

Pentru șoferi, aspectul esențial rămâne informarea din timp privind restricțiile programate, durata acestora și variantele de ocolire.

În cazul situațiilor de urgență, prioritatea este îndepărtarea pericolului și asigurarea siguranței participanților la trafic.

Ce reguli vor fi aplicabile în cazul închiderii pistelor de aeroport

Proiectul de abrogare vizează și infrastructura aeroportuară.

Ministerul Transporturilor consideră necesară o delimitare mai clară a responsabilităților privind măsurile de restrângere sau întrerupere temporară a exploatării unor facilități aeroportuare.

În documentația publicată se propune eliminarea procedurii prin care concedentul trebuie să aprobe în prealabil anumite restricții sau închideri temporare determinate de lucrări de întreținere, reparații ori modernizare.

Deciziile tehnice și operaționale ar urma să fie luate de entitățile competente, cu respectarea reglementărilor specifice aviației civile.

Abrogarea ordinului nu ar elimina obligațiile privind siguranța operațiunilor aeriene și informarea utilizatorilor infrastructurii aeroportuare.

Fosta conducere a ministerului susține că ordinul proteja șoferii și călătorii

Decizia anunțată de ministrul Ștefan-Ovidiu Popa a fost criticată de fostul ministru al Transporturilor, Radu Miruță.

Acesta susține că ordinul urmărea o planificare mai riguroasă a lucrărilor care necesită închiderea unor sectoare de drum, cale ferată sau infrastructură aeroportuară.

Potrivit fostului ministru, administratorii trebuiau să prezinte termene clare de execuție, etape verificabile și rute alternative, astfel încât închiderile să fie justificate și urmărite.

Miruță consideră că eliminarea procedurii poate reduce controlul asupra modului în care sunt organizate șantierele și poate afecta persoanele care circulă pe traseele respective.

În opinia sa, administratorii ar putea lua din nou decizii care provoacă blocaje importante fără să fie obligați să prezinte suficiente explicații.

Poziția sa este susținută și de fostul secretar de stat Horațiu Cosma, care a explicat, la 8 octombrie, că ordinul era destinat prevenirii închiderilor nejustificate sau anunțate cu foarte puțin timp înainte.

Cei doi reprezentanți ai fostei conduceri contestă astfel argumentul potrivit căruia procedura ar fi împiedicat intervențiile urgente pentru siguranța circulației.