Schimbări propuse în Educație: ore remediale obligatorii pentru anumiți elevi și primă de performanță pentru profesori

Schimbări propuse în Educație: ore remediale obligatorii pentru anumiți elevi și primă de performanță pentru profesori. Evaluarea Națională și admiterea la liceu ar urma să fie revizuite, gradația de merit a profesorilor ar fi înlocuită cu o primă de performanță de 10 - 20% din salariul de bază, iar elevii cu dificultăți la limba română și matematică ar urma să participe la activități remediale obligatorii, prevede Programul de Guvernare 2026–2028 propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan.

Documentul mai vizează și reducerea normei didactice pentru profesorii debutanți, standarde naționale de evaluare, extinderea programului „Masă sănătoasă” dar și reorganizarea inspectoratelor școlare și a ARACIP.

Capitolul dedicat Educației și Cercetării cuprinde 11 măsuri majore, care vizează de la abandonul școlar și curriculum până la examene, profesori, universități și cercetare.

Citește și DOCUMENT Programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan. Principalele schimbări la pensii, indemnizații, salarii și taxe

Publicitate

Copiii neșcolarizați ar urma să fie identificați prin interconectarea bazelor de date

Programul propune interconectarea sistemului informatic al învățământului cu evidența populației, astfel încât autoritățile să poată identifica mai ușor copiii care nu sunt înscriși sau nu participă la educație.

În comunitățile cu risc ridicat de abandon ar urma să funcționeze echipe integrate formate din mediator școlar, consilier școlar, asistent social, asistent medical comunitar și reprezentanți ai ONG-urilor.

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar ar urma să fie extins și în învățământul primar, iar școlile cu risc ridicat să primească granturi pentru intervenții personalizate, mentorat și sprijin.

„Masă sănătoasă”, burse și alte forme de sprijin pentru elevii vulnerabili

Pentru elevii din medii dezavantajate sunt prevăzute mai multe forme de sprijin: mese, burse, tichete și vouchere.

Programul național „Masă sănătoasă” ar urma să fie consolidat și extins, cu prioritate pentru școlile din comunitățile dezavantajate și cele cu risc ridicat de absenteism.

Sunt prevăzute și continuarea construcției de creșe și operaționalizarea celor deja construite.

Ținta: minimum 6% din PIB pentru Educație

Programul stabilește o țintă de creștere graduală a cheltuielilor publice pentru educație către minimum 6% din PIB, echivalentul a 15% din bugetul general consolidat.

Pentru cercetare-dezvoltare, ținta este de minimum 1% din PIB.

Documentul vorbește despre o creștere graduală și despre publicarea unei traiectorii anuale a finanțării, nu despre atingerea imediată a acestor procente.

Programele școlare ar urma să fie revizuite

Programul propune continuarea reformei curriculare, inclusiv revizuirea planurilor-cadru și programelor școlare. Unul dintre obiective este reducerea supraîncărcării programelor și creșterea ponderii activităților în care elevii aplică efectiv ceea ce învață.

Este prevăzut un program național pentru dezvoltarea lecturii și înțelegerii textului și o utilizare mai intensă a laboratoarelor de științe și informatică, laboratoarelor inteligente și atelierelor de practică.

Gândirea critică și creativă, alfabetizarea digitală și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale ar urma să fie integrate transversal în educație.

Activități remediale obligatorii la română și matematică

Programul spune explicit că, pentru elevii care au dificultăți la limba română și matematică, activitățile remediale ar deveni obligatorii.

Pentru elevii capabili de performanță sunt prevăzute consolidarea centrelor de excelență și programe specifice.

Documentul propune și extinderea consilierii psihopedagogice și măsuri pentru prevenirea violenței, bullyingului, discriminării și segregării.

Învățământul dual, extins

Programul prevede o legătură mai strânsă între licee și piața muncii. Oferta educațională ar urma să fie corelată cu nevoile actuale și viitoare de competențe și calificări.

Pentru învățământul dual sunt propuse mai multe calificări, mai multe locuri și mai multe școli participante, operaționalizarea campusurilor duale și facilități pentru companiile care oferă practică, burse și mentori.

Statul ar urmări ce fac absolvenții timp de 5 - 10 ani

Programul propune dezvoltarea unui sistem național prin care traseul educațional și profesional al absolvenților să poată fi urmărit pe o perioadă de 5 - 10 ani după absolvire.

Datele obținute ar urma să fie folosite inclusiv în evaluarea școlilor de către ARACIP și pentru adaptarea ofertei educaționale la rezultatele reale ale absolvenților.

Evaluarea Națională și admiterea la liceu ar urma să fie revizuite

Una dintre cele mai importante măsuri pentru elevi vizează finalul clasei a VIII-a. Programul spune explicit că Evaluarea Națională și admiterea la liceu vor fi revizuite.

Accentul ar urma să se mute mai mult spre înțelegere, gândire critică și aplicarea cunoștințelor, precum și spre corelarea evaluării cu profilul și specializarea pe care elevul dorește să le urmeze în liceu.

Documentul nu stabilește însă formula concretă a viitorului sistem de admitere, astfel că nu se poate spune, pe baza programului, dacă media claselor, examene suplimentare sau alte mecanisme vor avea o anumită pondere.

Noul Bacalaureat, în formatul aprobat pentru 2030

Programul prevede pregătirea noului Bacalaureat în formatul aprobat pentru 2030.

Accentul este pus pe predictibilitate pentru elevi, profesori și părinți.

Standarde naționale pentru evaluarea elevilor

Programul propune introducerea unor standarde naționale de evaluare, corelate cu sistemul de notare. Evaluarea ar trebui să măsoare nu doar cunoștințele acumulate, ci și capacitatea elevului de a le înțelege și utiliza.

Este prevăzută și o platformă electronică națională de evaluare și autoevaluare, cu bănci de itemi standardizați și teste interactive.

În timpul ciclurilor de învățământ ar urma să existe evaluări naționale standardizate, cu rezultate individuale prezentate într-o formă ușor de înțeles de elevi, părinți și profesori.

Un „digital twin” pentru fiecare școală

Documentul folosește expresia „digital twin” pentru un sistem digital care ar reuni date despre participarea, parcursul și rezultatele elevilor.

Scopul ar fi identificarea din timp a riscului de abandon și a decalajelor de învățare și fundamentarea intervențiilor pe baza datelor.

Gradația de merit ar urma să fie înlocuită cu o primă de performanță

Una dintre schimbările ce vizează profesorii este prevăzută la capitolul privind cariera didactică. Programul propune înlocuirea actualei gradații de merit cu o primă de performanță.

Prima ar urma să fie stabilită la nivelul fiecărei școli și să reprezinte între 10% și 20% din salariul de bază.

Aceasta ar putea fi acordată pentru cel mult 30% dintre cadrele didactice ale unei unități, pentru o perioadă de 12 sau 24 de luni.

Documentul menționează recompensarea diferențiată a performanței în predare, cercetare, inovare, mentorat, transfer de cunoaștere și implicare instituțională și socială.

Norma didactică ar urma să fie regândită

Programul propune și modificarea structurii normei didactice. Până la 10% din norma didactică de predare - învățare - evaluare ar putea include activități remediale, pregătirea elevilor pentru examene și pregătirea pentru performanță.

Plata cu ora ar urma să fie actualizată etapizat, în limitele spațiului fiscal.

Normă redusă pentru profesorii aflați în primii doi ani de activitate

O măsură distinctă vizează cadrele didactice debutante. Programul propune reducerea normei didactice de predare - învățare - evaluare în primii doi ani de activitate.

Nu este precizat în document, în acest punct, cu câte ore va fi redusă norma.

Profesorii debutanți ar urma să beneficieze și de programe de mentorat, iar implementarea acestora să fie monitorizată printr-un sistem național.

Concursuri pentru directori și inspectori

Pentru conducerea sistemului de educație sunt prevăzute concursuri pentru posturile de director și inspector școlar.

Managerii ar urma să fie evaluați periodic în funcție de indicatori măsurabili, precum progresul elevilor și calitatea educației.

În paralel, programul prevede reorganizarea inspectoratelor școlare pentru eficientizare, descentralizare și debirocratizare și reformarea ARACIP.

Catalog electronic și gestionarea digitală a examenelor

Programul propune finalizarea Sistemului Integrat de Management al Informațiilor în Educație – SIMIE.

Acesta ar urma să includă registrul unităților de învățământ, managementul elevilor și al personalului, catalogul electronic și gestionarea examenelor.

Înaintea digitalizării, documentul cere simplificarea procedurilor administrative, astfel încât birocrația existentă să nu fie transferată pur și simplu din format fizic în format electronic.

Schimbări și în universități

În învățământul superior, programul propune revizuirea finanțării universităților pe criterii de performanță, extinderea programului „Primul student din familie” și a burselor sociale și introducerea unor mecanisme de avertizare timpurie pentru studenții aflați în risc de abandon.

Absolvenții de facultate ar urma să fie monitorizați profesional timp de 5 - 10 ani, iar programele universitare să fie mai strâns corelate cu piața muncii.

Este propusă și dezvoltarea învățământului superior dual și a programelor ȘTIM.

Pentru cercetare, programul prevede finanțarea anuală a minimum 500 de burse de cercetare postdoctorală și sprijinirea anuală a cel puțin 300 de noi cadre didactice universitare și cercetători titulari prin programul „Start în cercetare”.