Directorul Agenției Naționale de Presă Agerpres, Alexandru Ion Giboi, a transmis o scrisoare deschisă președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în încercarea de a opri o lege aflată pe ordinea de zi de mâine a instituției, despre care spune că va subordona agenția intereselor politice. ”Legea retrogradă ce va permite subordonarea politică a Agerpres intră mâine în plenul Senatului. Graba cu care se împinge de la spate acest proiect legislativ nu aduce lucruri bune pentru libertatea presei publice din România. Totuși, nu renunțăm la principiile noastre” a declarat acesta. Mai jos, scrisoarea integrală a directorului general, către șeful Senatului.
Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, Președinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor senatori,
Votul pentru legea 330/2017 de modificare a legii AGERPRES ar conduce la lipsirea Agenției Naționale de Presă de libertatea sa editorială actuală
Am onoarea de a fi director general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES din luna martie 2013. În această perioadă, Agenția a parcurs câteva etape importante pe calea modernizării, care au adus-o în stadiul de evoluție în care se află acum.
Astfel, în septembrie 2013, AGERPRES a trecut printr-un proces de redefinire a identității vizuale, care a presupus schimbarea siglei Agenției, atașarea motto-ului „Actualizează lumea”, precum și construirea de la zero a unui nou site public www.agerpres.ro, care să vină în sprijinul îndeplinirii misiunii sale de informare publică. Tot în 2013, AGERPRES a organizat și prima conferință internațională, în urma căreia am preluat președinția Asociației Agențiilor de Presă din Balcani, pentru un an.
Anul 2014 a început pentru AGERPRES cu un moment de o însemnătate aparte: decorarea de către Casa Regală a României, cu distincția Nihil Sine Deo, atât pentru activitatea jurnalistică de calitate, cât și pentru a marca cei 125 de ani de activitate a Agenției. În februarie 2014 am lansat și prima aplicație de mobil AGERPRES, având drept scop tot îmbunătățirea calității informării publice. De asemenea, anul 2014 a marcat și o creștere a atenției acordate de către Agenție față de românii de peste hotare, prin semnarea unor acorduri de parteneriat cu asociații de români din Belgia (Arthis), Spania (FEDROM) și Italia (Emigrantul, Asociația Româncelor din Italia). În august 2014 am organizat, cu sprijinul Ambasadei României în Marea Britanie, o expoziție de fotografie AGERPRES în sediul agenției internaționale de presă REUTERS (în cadrul unui parteneriat avut cu agenția), cu participarea reprezentanților diasporei române din Londra. Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de activitate a Agenției Naționale de Presă, am organizat un nou eveniment internațional la București, cu participarea a peste 25 de agenții de presă din întreaga lume. La finalul anului, am fost ales membru în consiliul de conducere al Asociației Agențiilor Naționale de Presă din zona Mării Negre și secretar general al Asociației Agențiilor de Presă din Balcani, funcții pe care le ocup și în acest moment.
Anul 2015 a fost anul consolidării imaginii AGERPRES pe piața media. O serie de proiecte editoriale speciale de succes, realizate de redactorii din București, dar și de corespondenții Agenției din toată țara, expoziția de fotografie organizată în cadrul Conferinței Organizației Agențiilor de Presă din Asia-Pacific, precum și premiile obținute în cadrul unor evenimente naționale, au confirmat faptul că Agenția a început să meargă pe drumul cel bun. Unul dintre cele mai importante proiecte ale AGERPRES pentru 2015 a fost lansarea fluxului public, o inițiativă care a venit în sprijinul presei naționale și locale cu resurse financiare mai slabe. La finalul anului am avut o întrevedere, la sediul ONU din New York, cu secretarul general adjunct al ONU din acel moment, domnul Jan Eliasson, și am discutat cu acesta despre importanța jurnaliștilor și a presei libere pentru evoluția societăților democratice. Nu îmi imaginam atunci că tocmai independența AGERPRES ar urma să fie amenințată. În toamna anului 2015 am fost ales și în conducerea Alianței Europene a Agențiilor de Presă, organizație ce cuprinde 28 de agenții de presă.
Anul 2016 a adus înființarea și dezvoltarea Redacției Video a AGERPRES, și, odată cu aceasta, au fost realizate o serie de documentare video de excepție, care au poziționat Agenția drept furnizor principal de informare publică multimedia. Dezvoltarea producției video a condus la o și mai mare atractivitate a Agenției pentru parteneriatele media, peste 130 de astfel de parteneriate fiind semnate pe parcursul anului. Un eveniment foarte important pentru AGERPRES a fost și lansarea oficială a arhivei fotografice istorice digitalizate, în cadrul unui eveniment multimedia organizat la Palatul Parlamentului. De asemenea, anul 2016 a adus și o importantă evoluție tehnologică pentru Agenție, AGERPRES devenind printre primele organizații media din lume care au lansat roboți conversaționali pentru Facebook Messenger. NewsBot-ul AGERPRES a fost prezentat, în premieră, în cadrul expoziției de fotografie de arhivă digitalizată, organizată de Agenție în sediul ONU din New York, cu ocazia Zilei Naționale a României.
Anul 2017 a fost unul destul de dificil pentru AGERPRES, având în vedere întârzierea bugetului, dar și dificultățile legislative legate de resursele umane. Cu toate acestea, lucrăm la un update important al site-ului Agenției, pentru o și mai bună îndeplinire a misiunii de informare publică. Pe lângă aceasta, ne pregătim intens pentru o serie de evenimente legate de Centenar, și planificăm, strategic, dezvoltarea Agenției pentru anul următor.
Enumerarea de mai sus nu reprezintă o laudă a mea, sau a colegilor mei, deși ei ar merita cu prisosință nu numai laude, ci și îmbunătățirea condițiilor de muncă, având în vedere salariile cel puțin necompetitive cu restul pieței media sau neplata orelor de muncă suplimentare. Reușitele AGERPRES de până acum dovedesc că întregul proces de modernizare a Agenției nu ar fi putut avea loc fără un cadrul legal care să imprime stabilitate, predictibilitate și, mai ales, independența editorială care a crescut importanța AGERPRES atât pe piața media, cât și pentru publicul nostru direct. Nu am fi putut atinge peste 1.100.000 de vizitatori unici pe lună în 2017, față de 180.000 în 2013, fără beneficiile aduse de aceste simple principii de management și fără munca angajaților Agenției.
Având în vedere contextul pozitiv în care se regăsește acum Agenția Națională de Presă, consider că adoptarea legii care permite demiterea directorului general al AGERPRES, fără apel la niciun criteriu profesional și fără a se lua în discuție criterii obiective de evaluare a activității Agenției, ar reprezenta un mare pas înapoi în ceea ce privește principiul democratic al libertății presei. Atât eu, cât și colegii mei, precum și organizațiile profesionale și sindicale de profil, naționale și internaționale (FAIR-MediaSind, Federația Europeana a Jurnaliștilor, Alianța Europeană a Agențiilor de Presă, ActiveWatch, Consiliul Europei), ne dorim o Agenție Națională de Presă puternică, stabilă și independentă, care să evolueze constant în sensul deja asumat al îmbunătățirii constante a calității informării publice.
Din nou, îmi exprim disponibilitatea către un dialog coerent și concret, bazat pe argumente profesionale solide, în urma căruia să rezulte o evoluție reală a AGERPRES, și nu o retrogradare mascată în reformă chinuită. Nu persoana directorului actual al AGERPRES este cea importantă în toată această discuție, ci principiile presei libere, pe care le voi susține cu fiecare ocazie pe care o voi avea de acum înainte, așa cum am făcut-o și până acum.
Detalii despre reacțiile internaționale generate de acest proiect legislativ puteți găsi aici:
În încheiere, permiteți-mi să vă adresez o simplă întrebare, în speranța că poate dumneavoastră veți putea oferi un răspuns logic milioanelor de români care au AGERPRES ca sursă de informație sigură, sutelor de clienți ai Agenției, angajaților AGERPRES și organizațiilor interne și internaționale care s-au pronunțat împotriva acestei legi dăunătoare pentru democrație: de ce să modificați în rău legislația unei instituții aflate în plină evoluție?
