Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Scrisoare deschisă a directorului Agerpres, către șeful Senatului. ”O lege va subordona Agenția!”


Publicat

Directorul Agenției Naționale de Presă Agerpres, Alexandru Ion Giboi, a transmis o scrisoare deschisă președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în încercarea de a opri o lege aflată pe ordinea de zi de mâine a instituției, despre care spune că va subordona agenția intereselor politice. ”Legea retrogradă ce va permite subordonarea politică a Agerpres intră mâine în plenul Senatului. Graba cu care se împinge de la spate acest proiect legislativ nu aduce lucruri bune pentru libertatea presei publice din România. Totuși, nu renunțăm la principiile noastre” a declarat acesta. Mai jos, scrisoarea integrală a directorului general, către șeful Senatului. 

 

Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, Președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Votul pentru legea 330/2017 de modificare a legii AGERPRES ar conduce la lipsirea Agenției Naționale de Presă de libertatea sa editorială actuală

Am onoarea de a fi director general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES din luna martie 2013. În această perioadă, Agenția a parcurs câteva etape importante pe calea modernizării, care au adus-o în stadiul de evoluție în care se află acum.

Astfel, în septembrie 2013, AGERPRES a trecut printr-un proces de redefinire a identității vizuale, care a presupus schimbarea siglei Agenției, atașarea motto-ului „Actualizează lumea”, precum și construirea de la zero a unui nou site public www.agerpres.ro, care să vină în sprijinul îndeplinirii misiunii sale de informare publică. Tot în 2013, AGERPRES a organizat și prima conferință internațională, în urma căreia am preluat președinția Asociației Agențiilor de Presă din Balcani, pentru un an.

Anul 2014 a început pentru AGERPRES cu un moment de o însemnătate aparte: decorarea de către Casa Regală a României, cu distincția Nihil Sine Deo, atât pentru activitatea jurnalistică de calitate, cât și pentru a marca cei 125 de ani de activitate a Agenției. În februarie 2014 am lansat și prima aplicație de mobil AGERPRES, având drept scop tot îmbunătățirea calității informării publice. De asemenea, anul 2014 a marcat și o creștere a atenției acordate de către Agenție față de românii de peste hotare, prin semnarea unor acorduri de parteneriat cu asociații de români din Belgia (Arthis), Spania (FEDROM) și Italia (Emigrantul, Asociația Româncelor din Italia). În august 2014 am organizat, cu sprijinul Ambasadei României în Marea Britanie, o expoziție de fotografie AGERPRES în sediul agenției internaționale de presă REUTERS (în cadrul unui parteneriat avut cu agenția), cu participarea reprezentanților diasporei române din Londra. Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de activitate a Agenției Naționale de Presă, am organizat un nou eveniment internațional la București, cu participarea a peste 25 de agenții de presă din întreaga lume. La finalul anului, am fost ales membru în consiliul de conducere al Asociației Agențiilor Naționale de Presă din zona Mării Negre și secretar general al Asociației Agențiilor de Presă din Balcani, funcții pe care le ocup și în acest moment.

Anul 2015 a fost anul consolidării imaginii AGERPRES pe piața media. O serie de proiecte editoriale speciale de succes, realizate de redactorii din București, dar și de corespondenții Agenției din toată țara, expoziția de fotografie organizată în cadrul Conferinței Organizației Agențiilor de Presă din Asia-Pacific, precum și premiile obținute în cadrul unor evenimente naționale, au confirmat faptul că Agenția a început să meargă pe drumul cel bun. Unul dintre cele mai importante proiecte ale AGERPRES pentru 2015 a fost lansarea fluxului public, o inițiativă care a venit în sprijinul presei naționale și locale cu resurse financiare mai slabe. La finalul anului am avut o întrevedere, la sediul ONU din New York, cu secretarul general adjunct al ONU din acel moment, domnul Jan Eliasson, și am discutat cu acesta despre importanța jurnaliștilor și a presei libere pentru evoluția societăților democratice. Nu îmi imaginam atunci că tocmai independența AGERPRES ar urma să fie amenințată. În toamna anului 2015 am fost ales și în conducerea Alianței Europene a Agențiilor de Presă, organizație ce cuprinde 28 de agenții de presă.

Anul 2016 a adus înființarea și dezvoltarea Redacției Video a AGERPRES, și, odată cu aceasta, au fost realizate o serie de documentare video de excepție, care au poziționat Agenția drept furnizor principal de informare publică multimedia. Dezvoltarea producției video a condus la o și mai mare atractivitate a Agenției pentru parteneriatele media, peste 130 de astfel de parteneriate fiind semnate pe parcursul anului. Un eveniment foarte important pentru AGERPRES a fost și lansarea oficială a arhivei fotografice istorice digitalizate, în cadrul unui eveniment multimedia organizat la Palatul Parlamentului. De asemenea, anul 2016 a adus și o importantă evoluție tehnologică pentru Agenție, AGERPRES devenind printre primele organizații media din lume care au lansat roboți conversaționali pentru Facebook Messenger. NewsBot-ul AGERPRES a fost prezentat, în premieră, în cadrul expoziției de fotografie de arhivă digitalizată, organizată de Agenție în sediul ONU din New York, cu ocazia Zilei Naționale a României.

Anul 2017 a fost unul destul de dificil pentru AGERPRES, având în vedere întârzierea bugetului, dar și dificultățile legislative legate de resursele umane. Cu toate acestea, lucrăm la un update important al site-ului Agenției, pentru o și mai bună îndeplinire a misiunii de informare publică. Pe lângă aceasta, ne pregătim intens pentru o serie de evenimente legate de Centenar, și planificăm, strategic, dezvoltarea Agenției pentru anul următor.

Enumerarea de mai sus nu reprezintă o laudă a mea, sau a colegilor mei, deși ei ar merita cu prisosință nu numai laude, ci și îmbunătățirea condițiilor de muncă, având în vedere salariile cel puțin necompetitive cu restul pieței media sau neplata orelor de muncă suplimentare. Reușitele AGERPRES de până acum dovedesc că întregul proces de modernizare a Agenției nu ar fi putut avea loc fără un cadrul legal care să imprime stabilitate, predictibilitate și, mai ales, independența editorială care a crescut importanța AGERPRES atât pe piața media, cât și pentru publicul nostru direct. Nu am fi putut atinge peste 1.100.000 de vizitatori unici pe lună în 2017, față de 180.000 în 2013, fără beneficiile aduse de aceste simple principii de management și fără munca angajaților Agenției.

Având în vedere contextul pozitiv în care se regăsește acum Agenția Națională de Presă, consider că adoptarea legii care permite demiterea directorului general al AGERPRES, fără apel la niciun criteriu profesional și fără a se lua în discuție criterii obiective de evaluare a activității Agenției, ar reprezenta un mare pas înapoi în ceea ce privește principiul democratic al libertății presei. Atât eu, cât și colegii mei, precum și organizațiile profesionale și sindicale de profil, naționale și internaționale (FAIR-MediaSind, Federația Europeana a Jurnaliștilor, Alianța Europeană a Agențiilor de Presă, ActiveWatch, Consiliul Europei), ne dorim o Agenție Națională de Presă puternică, stabilă și independentă, care să evolueze constant în sensul deja asumat al îmbunătățirii constante a calității informării publice.

Din nou, îmi exprim disponibilitatea către un dialog coerent și concret, bazat pe argumente profesionale solide, în urma căruia să rezulte o evoluție reală a AGERPRES, și nu o retrogradare mascată în reformă chinuită. Nu persoana directorului actual al AGERPRES este cea importantă în toată această discuție, ci principiile presei libere, pe care le voi susține cu fiecare ocazie pe care o voi avea de acum înainte, așa cum am făcut-o și până acum.

Detalii despre reacțiile internaționale generate de acest proiect legislativ puteți găsi aici:

https://www.agerpres.ro/english/2017/10/09/mediasind-draft-law-threatens-independence-of-agerpres-news-agency-18-20-32

http://europeanjournalists.org/blog/2017/10/06/romania-draft-law-threatens-independence-of-agerpres-news-agency/

https://www.coe.int/fr/web/media-freedom/all-alerts/-/soj/alert/29429975

http://www.euronews.com/2017/10/13/romania-urged-to-stop-moves-to-restrict-media-freedom

https://www.nytimes.com/aponline/2017/10/12/world/europe/ap-eu-romania-media-law.html

http://www.foxnews.com/world/2017/10/12/romania-media-group-dump-draft-law-that-harms-press-freedom.html

https://www.euractiv.com/section/freedom-of-thought/news/news-agency-chief-denounces-political-takeover-of-romanian-state-media/

https://www.agerpres.ro/english/2017/10/19/romanian-journalists-union-mediasind-asks-gov-t-to-axe-culture-minister-22-34-36

În încheiere, permiteți-mi să vă adresez o simplă întrebare, în speranța că poate dumneavoastră veți putea oferi un răspuns logic milioanelor de români care au AGERPRES ca sursă de informație sigură, sutelor de clienți ai Agenției, angajaților AGERPRES și organizațiilor interne și internaționale care s-au pronunțat împotriva acestei legi dăunătoare pentru democrație: de ce să modificați în rău legislația unei instituții aflate în plină evoluție?

Alexandru Ion Giboi

Director General

Agenția Națională de Presă AGERPRES



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Paradox în ”Sănătate”: Bugetul CNAS creşte anual, dar pacienţii nu-şi pot face nici măcar analizele uzuale pe bilet de trimitere

Publicat

”Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.000 de persoane“ sau” Luna aceasta s-au terminat fondurile. Putem să vă programăm peste 6 luni”.

Cam acestea sunt răspunsurile pe care le primesc pacienții atunci merg cu bilet de trimitere la laboratoarele care au contract cu CNAS.

Iar atunci când problemele de sănătate nu suferă amânarea unei investigații ești nevoit să scoți din buzunar o grămadă de bani pentru un RMN sau chiar pentru un set de analize uzuale.

Același lucru ți se poate întâmpla și pacienților internați în secțiile din spitale. De multe ori li se spune că medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul în spital s-au terminat, că secția respectivă și-a epuizat bugetul, iar pacienții sunt nevoiți să-și cumpere medicamentele dintr-o farmacie privată.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii para­clinice (ecografii, RMN, altele) a crescut anul trecut la 824 mil. lei, plus 4% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de 365 mil. lei în 2013, arată datele pu­blice. În continuare însă în laboratoarele private nu mai sunt fonduri, scrie ZF.ro

În plus, pacienţii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunare deoarece tarifele pentru analizele me­di­cale au crescut în laboratoarele private. De ce mai plă­tim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de tri­mi­te­re este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

„Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.500 de persoane cu bilet de trimitere“, a spus un operator din call-centerul Synevo, cel mai mare operator de laboratoare din ţară.

Bugetul CNAS tot mai mare, analizele medicale pe bilet de trimitere tot mai rare

„Pacienţii suferă la fel de mult ca înainte când vine vorba de accesul la analizele medicale pe bilet de trimitere, deşi bugetul Casei este în creştere“, a spus Cezar Irimia, preşedinte al Alianţei Pacienţilor Cronici.

Laboratoarele de analize medicale sunt divizii profitabile pentru cei mai mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, generând peste 20% în cifra de afaceri jucătorilor de top.

„Există interes din partea furnizorilor privaţi să obţină cash de aceea fac liste de aşteptare pentru cei cu bilet de trimitere. (…) Casa ar trebui să verifice şi să vadă raportările“, a spus pentru zf.ro, Florin Buicu, membru în Comisia de Sănătate.

De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

Cea mai uzuală analiză de sânge, hemoleucograma, costă între 34 şi 45 de lei în laboratoarele private, deşi Casa de Sănătate evaluează şi decontează această analiză cu 14 lei, potrivit datelor publice.

Mai mult, preţul pentru un exsudat nazal sau faringian (cu antibiogramă la nevoie) se ridică în prezent între 44 lei şi chiar 70 de lei (inclusiv pentru copii), tariful decontat de Casă fiind de 15 lei.

Altfel spus, preţurile practicate de laboratoarele private au ajuns să fie chiar şi de peste patru ori mai mari decât cele decontate de Casă, instituţie care îşi face bugetul din contribuţiile asiguraţilor.

sursa: ZF.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Romania a cumpărat cea mai scumpă energie electrica din Europa, pentru consumul zilei de miercuri: Peste 1.300 de lei/MWh

Publicat

România a cumpărat cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană , pe piața spot, plătind peste 1.300 de lei/MWh.

Prețul facturilor la electricitate pe care îl vor plăti românii până la aplicarea masurilor anunțate de autorități vor deveni astfel tot mai mari.

România și Ungaria au cumpărat marți, pentru consumul zilei de miercuri, cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Astfel, pentru un MWh s-a plătit peste 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de un siteul EnergyLive.cloud . Pentru ambele țări este și cea mai mare cotație la care cumpăra energia.

Prețul mediu zilnic al pieței spot a ajuns la nivelul de 263,89 de euro/MWh pentru România și Ungaria, cu aproape 30 de euro pentru următorul preț, cel plătit de Slovenia. De altfel, țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, au plătit cel mai mult pentru achiziționarea energiei.

La polul opus, Germania a cumpărat marți energie pe 60 de euro, iar Polonia cu aproape 80 de euro/MWh.

Din iunie, pieţele de energie electrică ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia şi România) au fost legate de pieţele din vestul Europei, mecanismul Multi-Regional Coupling (MRC).

Interconectarea a permis cuplarea pieţei spot din România la cele din Germania, Austria şi Polonia.

Acestea nu sunt prețurile pe care le plătește acasă fiecare consumator, ci prețurile cu care se tranzacționează energia pe bursele de profil. De acolo cumpără furnizorii, care mai departe vând către populație și firme.

La prețul final se mai adaugă tarifele de transport și distribuție, dar și contribuțiile pentru cogenerare și energie verde, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA)

România producea în data de 19 octombrie ora 19,00 un total 6307 MWpotrivit datelor Transelectrica.

  • 32.12% Hidro – 2026 MW
  • 22.65% Cărbune – 1429 MW
  • 22.26% Nuclear – 1404 MW
  • 21.32% Hidrocarburi – 1345 MW
  • 1.14% Biomasa – 72 MW
  • 0.51% Eolian – 32 MW
  • 0.00% Fotovoltaice – 0 MW
Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Economist al BNR: Oare închiderea minelor nu a contribuit la criza prețurilor la energie? Ce facem cu gazul din Marea Neagră

Publicat

România are resurse energetice vaste dar statul nu permite exploatarea lor, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), în articolul său „În apărarea pieţelor”.

Acesta consideră că este ironic şi trist faptul că, pe de o parte, preţul gazelor a explodat dar, pe de altă parte, statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră.

„Să intervină Statul!” se aude tot mai des în spaţiul public.

„Sunt condiţii extraordinare!”, „Să plafoneze Statul preţurile!” răspund alte voci, cu şi mai mult entuziasm.

Sunt trei evoluţii recente care mi-au atras atenţia, cu ajutorul cărora putem demonstra uşor, într-o manieră facilă, de ce vocile greşesc, şi de ce însăşi intervenţia etatistă este sursa, şi nicidecum soluţia, problemelor.

Le abordez mai jos, punct cu punct.

„Mâna invizibilă” a pieţelor libere, cea care aliniază cererea cu oferta, funcţionează de-o vecie şi acţionează asupra a milioane de produse prin miliarde de tranzacţii, aşezând lucrurile cum nici un planificator central (sau birocrat, sau conducător, sau dictator, sau cel mai puternic calculator/inteligenţă artificială) nu o poate face.

Şcoala de gândire economică austriacă ne spune că pieţele fac asta cu ajutorul ordinii spontane, pentru că se formează spontan, continuu, prin interacţiunea voluntară a miliarde de indivizi, vânzători sau cumpărători, cu priorităţi, preferinţe, resurse şi posibilităţi tehnologice diferite, şi asta fără ca unii să se coordoneze cu alţii, într-o manieră cât mai dispersată, şi fără intervenţia unei entităţi centrale care să coordoneze procesul.

O piaţă liberă va căuta continuu să identifice şi satisfacă în cel mai bun mod dorinţele consumatorilor, iar prin concurenţă şi sistemul de stimulente va căuta să ofere cele mai bune produse la cele mai bune preţuri”, scrie Cristian Popa.

Explozia prețurilor: oare închiderea minelor nu a contribuit la actuala criză?

În aceea ce priveşte preţurile gazelor şi electricităţii, Popa menţionează că acestea au explodat în Europa, şi nu numai, pe fondul unei cereri mari datorată revenirii consumului şi a ofertei reduse.

„Soluţia vehiculată de etatişti este plafonarea prin lege a preţurilor, deci „să rezolve Statul!”, de parcă aşa vor apărea mai multe gaze şi mai multă electricitate din neant.

Dar legile economiei funcţionează independent de legile date în Parlament. Preţurile plafonate ar descuraja realizarea de investiţii în capacităţi de producţie, nicidecum invers, deci nu ar rezolva problema de bază, ar fi un calmant, care nu ar vindeca boala.

Ce nu ne spun etatiştii este că, deşi ne uităm la Stat pentru soluţii, este foarte posibil chiar Statul să fi generat problemele din prima fază.

Oare închiderea minelor şi a centralelor electrice pe cărbune nu a contribuit la actuala criză a preţurilor energetice în care ne aflăm?

Oare introducerea sistemului de certificate CO2 nu a dus la creşterea costurilor, închiderea şi falimentarea unor centrale pe cărbune şi astfel la preţuri mai mari?

Reducerea poluării şi înverzirea sistemului energetic este probabil necesară, însă ceva trebuie înlocuit cu altceva, doar eliminarea duce la penurie, eliminarea unei surse de energie trebuie să fie însoţită de dezvoltarea altora noi, şi asta folosind tot mecanisme competitive ale pieţei, căci altfel se ajunge la consecinţe neintenţionate, precum pene de curent sau preţuri uriaşe”, spune Cristian Popa.

Potrivit autorului, statul, încercând să rezolve o problemă, a cauzat alta, sau chiar mai multe, probabil neintenţionat.

România, resurse vaste

„O altă situaţie, de data aceasta specifică ţării noastre, este că deşi avem în România resurse energetice vaste, Statul nu permite exploatarea lor. Este ironic şi trist că pe de o parte preţul gazelor a explodat, dar pe de altă parte Statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră, deci nu permite companiilor private să exploateze aceste gazele.

Însă, în acelaşi timp, Statul se oferă, binevoitor, să plafoneze preţurile, sau să le subvenţioneze, cu bani din taxele încasate… tot de la noi. Iar noi rămânem la întrebarea de ce cresc preţurile.

Ne permitem oare să lăsăm aceste resurse minerale de miliarde de euro neexploatate sub Marea Neagră? Este România atât de bogată încât să importe gaze mai degrabă decât să le exploateze pe ale ei?

La iarnă, când va fi frig, sau când vor veni facturile, ne vom gândi probabil cu jind la acele gaze„, susţine Cristian Popa.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Șoseaua ocolitoare a municipiului Blaj: 230.000 de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic

Publicat

Varianta ocolitoare a municipiului Blaj – unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din zonă – a ajuns la faza elaborării studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic. Realizarea șoselei ocolitoare urmărește decongestionarea traficul rutier prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația. 

Primăria Blaj a achiziționat recent servicii de elaborare a studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic pentru „Varianta ocolitoare a municipiului Blaj”. Achiziția s-a făcut prin cumpărare directă, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Valoarea studiul geotehnic a fost de 100.000 de lei, ofertantul fiind Geo-Tech SRL din județul Harghita.

Serviciile de elaborare a studiului de fezabilitate, documentație și avize au costat 130.200 de lei, ofertantul fiind Birou Proiectare Bodea SRL din Alba Iulia.

Potrivit documentației, investigațiile geotehnice se vor executa prin foraje adânci de 15-20 metri pe zonele cu consolidări și viaducte sau poduri și foraje scurte pe traseu.

Gheorghe Rotar: Șoseaua ocolitoare de la Blaj va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și parcare tip park&ride

În urmă cu un an, primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar a transmis că realizarea șoselei ocolitoare a municipiului este o investitie cu dublu rol în ceea ce privește traficul rutier.

„În primul rând va decongestiona traficul rutier în oraș și va fluidiza circulația spre orașele din jurul Blajului și spre zona industrială, urmând a contribui la dezvoltarea urbanistică și economică a zonei cât și la creșterea calității vieții, prin reducerea gradului de poluare în oraș.

În al doilea rând, șoseaua ocolitoare a Blajului va a avea și rolul de coridor de mobilitate urbană, care va face legătura între străzile Clujului și Eroilor cu zona Petrisat, cu ieșire la capătul străzilor Simion Bărnuțiu (spre Târnăveni) și Mihail Kogălniceanu (spre Mediaș).

Această investiție va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și o zonă de parcare tip park&ride. Este un proiect necesar, în condițiile creșterii numărului de mașini din Blaj, un proiect care decongestionează traficul rutier din oraș, prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați doar în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația, atunci când vor călători în afara orașului”, a explicat Gheorghe Valentin Rotar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate