Scurtă poveste a unui erou: Laurean Deac, veteran și prizonier timp 4 ani la ruși, prezență discretă la Alba Iulia

Unul dintre cei mai vârstinci participanți la sărbătorile dedicate Zilei Naționale de la Alba Iulia a fost în acest an veteranul Laurean Deac. A așteptat liniștit ceremonialul depunerii de coroane, purtându-și cu demnitate decorațiile din piept, fără să fie remarcat de prim-ministrul Orban sau de alți demnitari, aflați la câțiva metri de el.

Asta însă nu i-a stricat bucuria de a participa din nou la sărbătoarea dedicată Zilei Naționale. ”Mă bucur mult că am prins 101 ani de la Unire, aici la Alba Iulia. Sunt ultimul veteran de aici, de la noi, care mai poate merge, restul sunt pe pat și nu se mai pot deplasa. De aceea, am venit și pentru ei. La mulți ani, România”, a spus veteranul, vizibil emoționat de muzica militară care a însoțit depunerea de coroane.

Acum în vârstă de 97 de ani, sublocotentul în rezervă Laurean Deac a luptat pe frontul din Rusia, ţară în care a stat apoi prizonier timp de patru ani, dar nu are pensie specială.

A fost încorporat în 1 aprilie 1943, la 22 de ani. După un an de instrucţie, la 1 aprilie 1944 a plecat pe front în Rusia.

”După armistiţiu, ne-au înconjurat rușii. Eram în Moldova când s-a întâmplat. La Erevan ne-au dus. Eram 600 de oameni acolo, n-au deparazitat și ne-au băgat în fabrică, la topit aluminiu”, a povestit joi.

A fost eliberat în 1948, după patru ani. „În 20 mai 1948 am ajuns acasă. Țin bine minte ziua aceea. Am făcut nouă zile întregi încoace. Am iubit și m-am căsătorit după scurt timp. Soția a murit acum vreo șase ani”, a spus veteranul de război.

După venirea la putere a comuniștilor, veteranul şi familia sa s-au mutat din satul natal, Ohaba, la Alba Iulia. A avut opt copii, din care unii sunt stabiliţi acum în străinătate – Austria, Spania și Statele Unite ale Americii.