Seceta a redus producția de porumb la jumătate. Cea mai mică recoltă din ultimii ani, în România

În acest an, România va înregistra cea mai mică producţie de porumb din ultimii 15 ani. Seceta pedologică a redus recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, susține ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Potrivit ministrului, producţia obţinută va asigura consumul intern și o anume disponibilitate pentru export.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar.

Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Cea mai mică producţie de porumb din perioada post-integrare în UE

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

” Vă pot spune în procente: este mai mică (producția –n.r.) cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea.

Producția de semințe de floarea soarelui

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

An dificil. Situația producției de grâu

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

Unde au fost salvate culturi

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic.

Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

România, primul loc la suprafață cultivată și producție de porumb din UE

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent).

sursă: Agerpres