Seceta pune presiune pe rezervele de apă. 133 de localități din România au restricții la alimentare. Probleme și în Alba

Un număr de 133 de localități din 14 județe se confruntă cu restricții în alimentarea cu apă prin sistemele centralizate, pe fondul diminuării resurselor disponibile. Cele mai multe localități afectate sunt în județele Neamț și Bihor. Probleme legate de rezervele de apă și furnizarea în regim temporar au fost semnalate în această vară și în mai multe localități din județul Alba.

Potrivit datelor Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), 133 de localități din 14 județe au ajuns să aplice diferite forme de restricționare a alimentării cu apă. Cele mai multe sunt în județul Neamț, unde sunt afectate 39 de localități, și în Bihor, cu 30 de localități.

Separat, alte 92 de localități care folosesc pentru alimentare puțuri și fântâni sunt afectate de diminuarea resurselor de apă. Dintre acestea, 55 sunt în județul Botoșani.

Publicitate

Seceta afectează mai multe regiuni ale țării

Reprezentanții Apele Române atrag atenția că cele mai vulnerabile sunt regiunile care se confruntă în mod tradițional cu deficit hidrologic, între acestea fiind Crișana, Oltenia, Moldova și Muntenia.

Purtătoarea de cuvânt a ANAR, Ana-Maria Agiu, a explicat că localitățile afectate se află în diferite trepte ale planurilor de restricții.

Prima treaptă reprezintă nivelul de avertizare, în cea de-a doua sunt introduse anumite limitări, iar treapta a III-a presupune furnizarea efectivă a apei în regim restricționat.

Restricții și în județul Alba în această vară

Județul Alba s-a confruntat, la rândul său, cu probleme în alimentarea cu apă în cursul acestei veri.

Sunt restricții de furnizare a apei în mai multe localități din județ.

APA CTTA Alba anunța, încă de la sfârșitul lunii mai, că resursele din mai multe rezervoare de înmagazinare se epuizau rapid, în condițiile în care consumul depășea capacitatea de reîncărcare și pompare.

Au fost afectate atunci localitățile Ighiu, Ighiel, Bucerdea Vinoasă și Țelna, alimentate din rezervorul Ighiu, dar și Ohaba, Secășel și Colibi.

Probleme au fost semnalate și pentru Straja, Berghin, Ghirbom și Henig, precum și pentru Cricău, Craiva și Tibru. În unele zone s-au înregistrat presiune scăzută sau lipsa apei.

Dunărea, la un debit de aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă

În ceea ce privește Dunărea, debitul fluviului era vineri de aproximativ 1.400 mc/s și, potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, ar urma să se mențină la acest nivel până în 12 august.

Pentru 13 august este prognozată o ușoară creștere, până la aproximativ 1.450 mc/s.

Reprezentanții ANAR consideră menținerea și apoi creșterea ușoară a debitului drept un semnal favorabil, în condițiile în care precipitațiile rămân deficitare atât pe sectorul românesc al Dunării, cât și în bazinul superior al fluviului și pe principalii săi afluenți.

Nivel foarte scăzut al Dunării la Cernavodă

La Cernavodă, nivelul Dunării era vineri de -218 centimetri, valoare similară celei înregistrate în 3 august.

Potrivit reprezentanților Apele Române, menținerea acestei cote înseamnă câteva zile suplimentare în care sunt păstrate nivelurile minime necesare în zona Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

Operațiunile desfășurate în zona Izvoarele au contribuit, potrivit ANAR, la încetinirea tendinței de scădere a nivelului Dunării.

Patru barje au fost încărcate în cadrul intervenției, iar vineri a început inundarea controlată a primeia dintre acestea. O astfel de operațiune durează aproximativ trei-patru ore.

Scopul este creșterea cu câțiva centimetri a nivelului Dunării în zona Cernavodă, fiecare centimetru suplimentar contribuind la menținerea condițiilor necesare funcționării centralei.

Minime istorice pe râurile din Bihor

Situația este deosebit de gravă și în județul Bihor. Monitorizările hidrologice din 5 august au indicat noi minime istorice ale debitelor la 12 stații hidrometrice.

Pe Crișul Negru, la stația Beiuș, debitul a coborât la 0,500 mc/s, sub precedentul minim istoric de 0,700 mc/s, înregistrat în august 2025.

Pe Holod, la stația hidrometrică Holod, debitul a ajuns la numai 0,004 mc/s, iar pe Topa, la Hidișel, la 0,001 mc/s.

Un debit de doar 0,001 mc/s a fost înregistrat și pe Bistra, la stația Pădurea Neagră.

Datele ilustrează amploarea deficitului hidrologic din această perioadă, în condițiile în care lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate pun presiune atât pe cursurile de apă, cât și pe sistemele de alimentare cu apă ale localităților.