Senat: Guvernul, împotriva limitării la 48 de ore a timpului de muncă pentru salariații cu mai multe contracte

Guvernul s-a declarat împotriva limitării la 48 de ore pe săptămână a timpului de muncă pentru salariaţii care deţin mai multe contracte individuale de muncă, la dezbaterea, miercuri, în plenul Senatului, a unei iniţiative aparţinând actualului ministru de finanţe, senatorul Darius Vâlcov (PSD).

La dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Codului muncii, semnată, alături de Vâlcov, de mai mulţi senatori PSD, printre care Gabriela Firea, Şerban Nicolae, Cosmin Nicula şi Liviu Pop, reprezentantul Executivului care a participat la şedinţa Senatului a spus că Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Propunerea legislativă, care a primit raport de admitere din partea Comisiei pentru muncă, prevede că orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea, iar durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi, de regulă, 12 ore pe zi şi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

În expunerea de motive, iniţiatorii susţin că, în actualul Cod al muncii, durata maximă de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, este raportată la un singur contract de muncă, nefiind în concordanţă cu Directiva Europeană care stabileşte durata maximă de 48 de ore pe săptămână pentru o persoană, şi nu pe un contract de muncă.

“Prin această propunere se doreşte protejarea drepturilor angajaţilor în ceea ce priveşte durata timpului de muncă, prin respectarea reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor”, se arată în expunerea de motive.

Guvernul a susţinut, însă, prin punctul de vedere transmis că Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind unele aspecte ale organizării timpului de lucru nu conţine dispoziţii exprese care să indice faptul că durata maximă a timpului de muncă şi a perioadelor de repaus stabilite în textul acesteia au caracter de limite absolute, în sensul că, orele de muncă în cazul cumulului de contracte se însumează în vederea respectării limitelor impuse de actul comunitar.

Executivul mai arată că legislaţia naţională nu conţine prevederi exprese privind modul de calcul al timpului de muncă în situaţia în care un salariat deţine mai mult de un contract de muncă, în sensul însumării perioadelor de muncă lucrate pe fiecare dintre contracte, cum, de altfel, nici Directiva nu conţine nicio prevedere expresă privind modul de calcul al timpului de muncă pentru un lucrător care are mai multe contracte simultan.

Guvernul subliniază că la nivel european s-a agreat asumarea ca ţintă generală pentru anul 2020 a creşterii ratei ocupării forţei de muncă până la nivelul de 75% pentru populaţia din grupa de vârstă 20-64 de ani, ţintă asumată de România prin Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

În timpul dezbaterilor, viceliderul grupului PNL din Senat Emil Paşcan a opinat că propunerea de lege lasă loc “interpretărilor subiective” şi nu este “o frână pentru aşa-zisul sclavagism modern”.

La răndul său, fostul ministru al Muncii Mariana Câmpeanu (PNL) a susţinut punctul de vedere al Guvernului privind proiectul legislativ, apreciind că o astfel de iniţiativă va presupune şi “un aparat extraordinar de control” al muncii.

Şi liderul grupului Liberal Consevator, Dumitru Pelican, a calificat propunerea legislativă drept “o iniţiativă năstruşnică”.

“Foarte mulţi angajatori se plângeau de faptul că se munceşte foarte puţin, alţii că se munceşte prost, dar când faci o astfel de iniţiativă şi vrei să limitezi la 48 de ore pe săptămână, mi se pare un non-sens. Vreau, de pildă, să muncesc de luni până vineri, cu acceptul meu, este legal, să muncesc 9 ore pe zi şi am făcut dintr-un foc 45 de ore”, a spus el.

Propunerea legislativă va fi supusă ulterior votului plenului Senatului, care este primă Cameră sesizată.

sursa: mediafax