Sfântul Ilie: Obiceiuri, tradiții și superstiții. Ce NU e bine să faci pe 20 iulie

Sfântul Ilie este sărbătorit anual de creștinii ortodocși în data de 20 iulie. Acesta este asociat cu ploile, tunetele, fulgerele, recoltele și apicultura. 

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este cunoscut pentru râvna cu care a apărat credința în Dumnezeu și pentru minunile săvârșite prin rugăciune.

Cine a fost Sfântul Ilie

Sfântul Ilie a trăit în prima jumătate a secolului al IX-a înainte de Hristos, în Regatul de Nord al Israelului, în timpul regelui Ahab.

Era originar din Tesba Galaadului, o localitate aflată la est de râul Iordan, de unde provine și numele de Ilie Tesviteanul, potrivit crestinortodox.ro.

Potrivit tradiției creștine, tatăl său se numea Sovac sau Sovah.

Publicitate

Textul biblic nu oferă însă informații despre familia, copilăria sau tinerețea prorocului, viața lui fiind prezentată începând direct cu misiunea pe care a avut-o în timpul domniei lui Ahab.

Regele Ahab și soția sa, Izabela, susțineau cultul zeului Baal și îi îndepărtau pe oameni de credința în Dumnezeul lui Israel.

Sfântul Ilie a fost chemat să apere credința și să îl mustre pe rege pentru idolatrie și pentru nedreptățile săvârșite.

Numele Ilie provine din ebraicul "Eliahu" și este tradus prin "Domnul este Dumnezeul meu" sau "Dumnezeul meu este Domnul", fiind el însuși o mărturisire de credință.

Sfântul Ilie. Tradiții

Mere și alte fructe împărțite de pomană. În satul tradițional, de Sfântul Ilie se împărțeau mere și alte fructe, uneori unse cu miere.

În unele zone, femeile chemau copiii sub un măr care nu fusese încă scuturat, iar aceștia primeau primele fructe căzute. Obiceiul era legat de pomenirea celor morți.

Grâu și colivă duse la biserică. Credincioșii duceau la biserică grâu, porumb, fructe și colivă, care erau apoi împărțite pentru sufletele celor adormiți.

Flori și busuioc pentru sfințire. Un alt obicei consemnat era ducerea florilor și a busuiocului la biserică, pentru a fi binecuvântate.

"Retezatul" sau "tunsul stupilor". În unele regiuni, în special în Moldova și Bucovina, în preajma sărbătorii avea loc recoltarea mierii, cunoscută drept "retezatul" sau "tunsul stupilor".

Dimineața se scoteau fagurii, iar după-amiaza se organiza o masă la care participau rudele, vecinii și prietenii. Aceștia gustau din mierea nouă, Sfântul Ilie fiind considerat în tradiția populară ocrotitorul albinelor și al apicultorilor.

Superstiții. Ce NU este bine să faci

Nu se lucrează în gospodărie sau la câmp. Potrivit credinței populare, ziua Sfântului Ilie trebuia respectată, iar oamenii evitau muncile agricole și treburile importante din gospodărie.

Se credea că nerespectarea sărbătorii putea atrage furtuni, grindină, trăsnete sau incendii asupra gospodăriei și recoltelor.

Nu se mănâncă mere înainte de 20 iulie. În unele regiuni, merele din noua recoltă nu erau consumate înainte de Sfântul Ilie.

Primele mere erau duse la biserică sau împărțite copiilor și oamenilor săraci.

Merele nu se aruncă și nu se lovesc între ele. O veche superstiție spune că merele nu trebuie aruncate în aer sau lovite unele de altele înainte de sărbătoare, deoarece gesturile ar putea stârni furtuni, fulgere și grindină.

Tunetele din această zi ar prevesti o recoltă slabă de nuci. În tradiția populară se spunea că, dacă tună pe 20 iulie, nucile și alunele vor fi seci sau viermănoase.

Fructele trebuie duse la biserică. O altă superstiție arăta că pomii nu vor mai rodi în anul următor dacă gospodarii nu duc fructe la biserică în ziua Sfântului Ilie.

Sfântul Ilie străbate cerul într-un car de foc. Tunetele erau asociate în imaginarul popular cu zgomotul carului său, iar fulgerele cu biciul de foc folosit pentru a-i lovi pe diavolii ascunși printre nori.

Cerurile s-ar deschide în noaptea sau în ziua sărbătorii. În unele credințe populare se spunea că cerul se deschide, iar Dumnezeu și Sfântul Ilie se arată oamenilor.

Totodată, exista superstiția că sufletele celor morți se întorc în această zi la casele lor.