Sfântul ȘTEFAN: Lista numelor sărbătorite. Ce nu este bine să faci în 27 decembrie. Tradiții, superstiții și obiceiuri

Sfântul Ștefan este sărbătorit a de credincioșii ortodocși și greco-catolici în 27 decembrie, a treia zi de Crăciun. Este cunoscut ca primul martir ucis pentru că mărturisise credința lui Iisus.

Numele Ştefan înseamnă în greaca veche cununa lui Dumnezeu. Peste 400.000 de români îşi sărbătoresc onomastica, pe 27 decembrie.

Vezi MESAJE de SFÂNTUL ȘTEFAN: URĂRI și FELICITĂRI pe care le poți trimite persoanelor dragi

Numele Ştefan vine de la grecescul Stephanos care înseamnă „coroana”, „ghirlanda” sau „cununa” cu care erau încununaţi învingătorii. Numele Sfântului Arhidiacon Ştefan este purtat de peste 500.000 de români. Dintre aceștia, 356.480 sunt bărbaţi şi peste 145.109 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne.

Numele sărbătorite de Sfântul Ștefan – 27 decembrie

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Ştefan – 303.544 de persoane.

Mai sunt următoarele derivate: Fane – 517, Fanel/Fănel – 8.276, Fanica/Fănică – 4.814, Istvan/Istvan – 32.738, Stefanel/Ştefănel – 3.507, Stefanus/Ştefănuş – 4, Stefanut/Ştefănuţ – 3.080.

Cele mai multe femei care îl au ca patron spiritual pe Sf. Ştefan poartă prenumele Ştefania – 116.283 de persoane.

Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Fana – 304; Fanica/Fănica – 8.281, Fanuta/Fănuţa – 1.014, Stefana/Ştefana – 19.227.

Cine era Sfântul Ștefan

Sfântul Ștefan era tânăr, frumos, bun orator și un remarcabil psiholog, un om cu o personalitate puternică. A predicat învățăturile lui Iisus și a atras atenția fariseilor, astfel că a fost condamnat la moarte, prin uciderea cu pietre, de autoritățile iudaice din Ierusalim, fiind primul martir creștin. Din anul 560, osemintele sale se află în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura”, din Roma.

Citește și MESAJE DE ANUL NOU 2023: SUTE de URĂRI de ANUL NOU, SMS cu FELICITĂRI. MESAJE frumoase de REVELION 2023

Sfântul Ştefan era un evreu care trăia în provinciile elene, înrudit cu apostolul Pavel şi unul dintre primii şapte diaconi rânduiţi de apostoli pentru a sluji Biserica din Ierusalim (făcându-l astfel arhidiacon).

Întrucât, în Biserica primară, rolul diaconului era unul mult mai important decât în zilele noastre, Sfântul Ştefan a intrat rapid în atenţia fariseilor, care erau nemulţumiţi de faptul că el predica public învăţăturile lui Iisus din Nazaret.

La scurtă vreme după începerea misiunii sale de diacon, el a fost adus în faţa Sinedriului, a fost acuzat de blasfemie contra lui Moise şi a lui Dumnezeu şi condamnat la moarte prin Lapidare. Evreii l-au dus în afara oraşului şi l-au ucis cu pietre.

Conform Noului Testament şi tradiţiei creştine, printre cei ce l-au judecat şi care au asistat la uciderea lui s-a aflat şi Saul, convertit ulterior la creştinism, cel ce avea să devină Sfântul Pavel.

De departe, pe un deal, se afla Fecioara Maria şi Sfântul Ioan Teologul, care au asistat la acest prim martiriu pentru Fiul lui Dumnezeu şi s-au rugat pentru el în timp ce era omorât. Acest lucru a avut loc la aproximativ un an după Rusalii.

Când evreii l-au ucis cu pietre pe Sfântul Ştefan, i-au lăsat trupul la poalele oraşului timp de două zile pentru a fi mâncat de câini. Dar în a doua noapte, Gamaliel – învăţătorul apostolului Pavel şi al apostolului Barnaba – a venit şi i-a mutat trupul în propria ţară din Capharganda. Nicodim, care a murit în timp ce plângea la acest mormânt, a fost de asemenea îngropat acolo, împreună cu fiul lui Gamaliel, Abibus şi Gamaliel însuşi.

După mulţi ani, amintirea locului de înmormântare a Sfântului Ştefan a fost în mintea oamenilor, până în 415 când Gamaliel i-a apărut de trei ori părintelui Lucian, preot la Capharganda şi i-a dezvăluit pr. Lucian locul înmormântării sale şi totul despre asta.

Pr. Lucian a primit binecuvântarea Patriarhului pentru a-i dezgropa pe sfinţii din mormântul lor, unde un parfum puternic şi dulce a umplut peştera.

Sfântul Ștefan – 27 decembrie – tradiţii

Creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.

O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să se aducă în casă icoana care îl înfăţişează pe acest martir. Sfântul îi ajută pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.

Tradiţia mai spune că, pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite, este bine ca, pe 27 decembrie, să se dăruiască o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.

În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu mâncare celor care poartă numele Sfântului Ştefan.

În unele zone din Muntenia se prepară pâinicile lui Ştefan, care au formă rotundă şi sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan. După ce se sfinţesc la biserică, se împart de pomană copiilor săraci.

Sfântul Ștefan: persoanele certate trebuie să se împace

Se mai spune că în această zi persoanele certate trebuie să se împace.

Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.

În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.