Situația cazurilor violență și abuz asupra copiilor înregistrate în acest an în Alba. Cum se pot raporta situațiile de risc

În acest an, personalul de specialitate din cadrul DGASPC Alba a oferit servicii unui număr de 287 de cazuri de violență asupra copilului. Dintre acestea, 255 au fost cazuri de neglijare, 15 cazuri de abuz fizic, 9 cazuri de abuz sexual, 4 cazuri de abuz emoțional, 2 cazuri de exploatare sexuală și 2 cazuri de exploatare pentru comitere de infracțiuni. 

Pentru toate aceste cazuri reprezentanții DGASPC Alba au efectuat evaluări sociale/psihologice, au oferit servicii de informare/consiliere, au colaborat cu specialiști din alte instituții sau unde s-a impus, în urma evaluărilor, cazurile au fost referite spre soluționare către instituțiile competente.

Pentru 67 de cazuri, în urma efectuării evaluărilor, s-au instituit măsuri de protecție specială plasament/supraveghere specializată, iar 160 de copii au rămas în familie și beneficiază de servicii, cazurile fiind monitorizate de către autorităţile publice locale.

Serviciile de care beneficiază copiii abuzaţi şi/sau neglijaţi se acordă în baza Planului individualizat de protecție (PIP) și se referă la:

• servicii de reabilitare – consiliere psihologică, psihoterapie;
• servicii medicale;
• servicii educaționale – reintegrare școlară, orientare și pregătire profesională;
• servicii de consiliere/asistență juridică.

Din cei 287 de copii abuzaţi, neglijaţi, exploataţi, 152 copii provin din mediul urban și 135 copii provin din mediul rural.

Copiii au drepturi oriunde s-ar afla – acasă la părinții naturali, în familii substitutive, în instituții de îngrijire sau la școală. Copiii, părinții,  grupurile profesionale care lucrează cu copiii, dar și orice cetățean responsabil  trebuie să știe de existența acestor drepturi și de obligația de a raporta cazurile de abuz sau neglijență îndreptate asupra copiilor.

Cum se pot raporta situațiile de risc

Pentru a cunoaște situațiile critice în care sunt unii dintre copiii județului este nevoie de un efort comun al tuturor cetățenilor, iar în vederea prevenirii sau pentru obținerea de servicii cei interesați pot solicita sprijin sau pot raporta/semnala situațiile de risc, abuz, neglijare, trafic, violență de orice fel asupra minorilor:

• direct la sediul instituției noastre: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba, Alba Iulia, Bulevardul 1 Decembrie 1918  nr. 68, jud. Alba;
• la numărul de telefon: 0258 – 818 266,  de luni până vineri, în intervalul orar 8:00 -16:00
• sau apelând numărul  unic național – 119, gratuit din orice rețea fixă sau mobilă din România.

La nivelul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba victimele violenței beneficiază de servicii de evaluare/informare/consiliere, socială, juridică și psihologică  oferite de personalul de specialitate din cadrul Serviciului  de intervenție în situații de abuz, neglijare, trafic, migrație, repatrieri, violență domestică și prevenirea marginalizării sociale sau de ocrotire, într-un centru rezidențial specializat, prin instituirea unei măsuri de protecție specială.

19 noiembrie – Ziua Internațională de Prevenire a Abuzului asupra Copilului

„Dată fiind lipsa sa de maturitate fizică și intelectuală, copilul are nevoie de protecție și îngrijire specială, inclusiv de o protecție juridică adecvată, atât înainte cât și după nașterea sa.” – Declarația Drepturilor Copilului.

Un copil lipsit de protecţie – împotriva conflictelor, violenţei sau abuzului, a exploatării şi discriminării, a muncii de la o vârstă fragedă – se poate alege cu traume fizice şi emoţionale permanente, având consecinţe profunde.

De aceea, la inițiativa fundației ”The Women’s World Summit Foundation”, se marchează, în fiecare an, la data de 19 noiembrie, Ziua Internațională de Prevenire a Abuzului asupra Copilului (World Day for Prevention of Child Abuse) pentru a face cunoscută această problemă la nivel mondial.

20 noiembrie – Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului

În data de 20 noiembrie 1989 a fost semnată Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, un set de standarde și obligații universal valabile, această zi devenind Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului.

România a fost printre primele state care au aderat la Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificând-o prin Legea nr. 18/1990, iar prevederile acesteia au stat la baza elaborării legislației referitoare la protecția copilului, precum și la baza elaborării politicilor și strategiilor în domeniu.

Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale; dreptul la un nume, o cetățenie, o familie; dreptul la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale; dreptul de a-și exprima liber ideile; dreptul la îngrijire medicală; dreptul la educație; dreptul la joacă și timp liber; dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; dreptul de a fi protejat împotriva oricărei forme de violență, abuz, neglijare sau exploatare.

Marcarea acestor zile este un bun prilej de a reaminti că mai sunt încă situații în care drepturile copilului sunt încălcate, iar cât timp există cazuri de abuz şi violenţă asupra copiilor, precum și cazuri de  neglijare a nevoilor fizice şi emoţionale ale copilului, atunci trebuie să existe și semnale de alarmă privind acest fenomen.

În conformitate cu prevederile Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare:

• „Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care sunt periclitate viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, şi se clasifică drept abuz fizic, emoţional, psihologic, sexual şi economic.”
• „Prin neglijarea copilului se înţelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creşterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilităţi, care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului şi poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educaţională, neglijarea emoţională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare.”
• „Sunt interzise săvârşirea oricărui act de violenţă, precum şi privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, atât în familie, cât şi în instituţiile care asigură protecţia, îngrijirea şi educarea copiilor, în unităţi sanitare, unităţi de învăţământ, precum şi în orice altă instituţie publică sau privată care furnizează servicii sau desfăşoară activităţi cu copii.”
• „Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupaţiei sale, lucrează direct cu un copil şi are suspiciuni în legătură cu existenţa unei situaţii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistenţă socială sau direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv.”