Șoferi opriți și chestionați pe șoselele din România. Ce sunt anchetele de trafic și ce întrebări primesc conducătorii auto

De unde vin șoferii, unde merg, de ce fac călătoria, cât de des parcurg traseul și câte persoane se află în mașină sunt doar câteva dintre informațiile colectate în anchetele de circulație Origine-Destinație. Datele sunt utilizate pentru a determina fluxurile de trafic și cererea de transport și contribuie la analizele și prognozele pe baza cărora sunt planificate dezvoltarea și modernizarea rețelei rutiere. CESTRIN explică modul în care aceste măsurători au evoluat și cum sunt realizate în prezent.

Anchetele Origine-Destinație, cunoscute și sub abrevierea O-D, sunt una dintre metodele prin care autoritățile încearcă să afle nu doar câte mașini circulă pe un drum, ci și de unde vin și unde se îndreaptă acestea. Următoarea anchetă de trafic va fin 7 octombrie, atât în județul Alba cât și pe drumuri din țară.

Publicitate

Spre deosebire de o simplă numărătoare a vehiculelor, ancheta urmărește caracteristicile deplasărilor. Informațiile obținute sunt folosite pentru determinarea curenților de circulație și pentru construirea matricelor origine-destinație, instrumente importante în modelarea traficului.

CESTRIN arată că aceste anchete completează Recensământul General de Circulație și furnizează informații esențiale pentru Modelul Național de Transport, inclusiv pentru determinarea cererii de transport și analiza comportamentului de călătorie al populației și a transporturilor de mărfuri.

Ce întrebări primesc șoferii opriți în trafic

Metodologia oficială prevede oprirea vehiculelor în posturile special amenajate, chestionarea conducătorilor auto și înregistrarea răspunsurilor pe formulare.

Pentru autoturisme și microbuzele cu maximum 8+1 locuri sunt completate mai multe secțiuni ale formularului oficial. Pentru autobuze și pentru vehiculele de marfă setul de informații este diferit.

În esență, în funcție de tipul vehiculului, informațiile solicitate vizează:

• de unde a început călătoria – localitatea și județul sau țara, dacă deplasarea este internațională;
• destinația călătoriei – localitatea și județul sau țara;
• tipul/scopul călătoriei;
• cât de frecvent este efectuată deplasarea respectivă;
• numărul de pasageri aflați în autovehicul, fără șofer;
• informații socio-economice, pentru anumite categorii de vehicule și călători;
• în cazul vehiculelor de marfă, gradul de încărcare și tipul mărfii transportate.

CESTRIN precizează într-un document privind Recensământul General de Circulație și anchetele O-D că informațiile socio-economice colectate includ ocupația, vârsta și venitul.

Așadar, un șofer oprit într-un asemenea post poate fi întrebat, în funcție de categoria vehiculului și formularul aplicabil, de unde vine, unde merge, care este scopul deplasării, cât de des face călătoria respectivă și câte persoane se află în mașină, iar formularul actual permite și colectarea datelor socio-economice.

Pentru șoferii străini, metodologia prevede chiar existența unei liste cu întrebările formulate în limbi străine.

Cine îi oprește pe șoferi

Vehiculele nu sunt oprite de anchetatorii de trafic.

Conform instrucțiunilor oficiale, polițistul rutier este cel care dirijează vehiculele către culoarul de anchetă și le oprește în dreptul personalului care efectuează chestionarea.

După oprirea mașinii, anchetatorul adresează întrebările, înregistrează răspunsurile, mulțumește pentru colaborare, iar șoferul își continuă deplasarea.

Metodologia precizează și că anchetatorul trebuie să poată explica, atunci când este necesar, că informațiile solicitate rămân confidențiale și nu trebuie să insiste în cazul unui refuz.

De asemenea, personalului care realizează ancheta îi este interzis să verifice actele sau foile de parcurs, chiar dacă acestea sunt prezentate de conducătorii auto.

La ce folosesc răspunsurile șoferilor

Obiectivul anchetelor este mai complex decât simpla identificare a celor mai aglomerate șosele.

Ordinul care reglementează procedura menționează printre obiective analizele și prognozele de trafic necesare pentru stabilirea celor mai adecvate măsuri de dezvoltare și sistematizare a rețelei rutiere, planificarea lucrărilor și creșterea siguranței circulației.

CESTRIN prelucrează informațiile și construiește matrice origine-destinație la nivel de medie zilnică anuală, atât pe tipuri de vehicule, cât și la nivel agregat și detaliat până la unități administrativ-teritoriale. Datele din anchetă sunt corelate și cu traficul recenzat în paralel.

În practică, informațiile permit identificarea principalilor curenți de trafic: câte vehicule se deplasează între anumite zone, ce trasee deservesc deplasările și ce caracteristici au acestea.

CESTRIN arată că anchetele sunt importante pentru Modelul Național de Transport, fiind folosite pentru determinarea cererii de transport și pentru anticiparea și gestionarea fluxurilor de trafic.

Aceste analize pot fundamenta ulterior decizii privind dezvoltarea infrastructurii: autostrăzi și drumuri expres, variante ocolitoare, modernizări sau alte intervenții asupra rețelei.

Cum sunt alese locurile în care șoferii sunt opriți

Nici amplasarea posturilor de anchetă nu este întâmplătoare.

Potrivit metodologiei, acestea trebuie amplasate în puncte ale rețelei unde pot fi surprinși cât mai mulți curenți de trafic și volume importante de circulație, urmărindu-se obținerea unei acoperiri cât mai mari cu un număr cât mai redus de posturi.

Sunt impuse și condiții de siguranță și geometrie a drumului, precum vizibilitate de aproximativ 300 de metri, aliniamente sau raze mai mari de 500 de metri, acostamente amenajate ori platforme longitudinale și declivități sub 3%.

Pozițiile sunt corelate și cu posturile de înregistrare manuală sau automată a traficului, astfel încât rezultatele anchetelor să poată fi comparate cu datele recensământului de circulație.

Când și unde vor fi opriți șoferii. Programul anchetelor de trafic din 2026

După prima etapă desfășurată pe 30 septembrie, anchetele de circulație Origine-Destinație continuă în luna octombrie și la începutul lunii noiembrie.

Calendarul național anunțat pentru 2026 cuprinde zilele de 7, 21 și 28 octombrie și 4 noiembrie.

În zilele de anchetă, chestionarea este programată în două intervale: 08:00–12:00 și 14:00–18:00. Vehiculele sunt oprite și dirijate de polițiștii rutieri, iar șoferii răspund unui scurt chestionar înainte de a-și continua deplasarea.

Anchetele Origine-Destinație sunt organizate la nivel național de CESTRIN și efectuate în teren prin Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri.

Harta națională indică puncte de colectare a datelor și în zona județului Alba. Vezi AICI locațiile.

De la primele norme la întrebări despre vârstă, ocupație și venit

CESTRIN prezintă o evoluție de aproape patru decenii a cadrului metodologic pentru anchetele Origine-Destinație.

Primele instrucțiuni standardizate au fost introduse în 1988, prin normativul DD 506.

Metodologia a fost ulterior revizuită, inclusiv în 2003, prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 615/2003, iar în 2015 au existat actualizări la nivelul companiei naționale de drumuri.

Cadrul actual este reprezentat de Ordinul comun al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nr. 2.112 din 6 octombrie 2022 și al Ministerului Afacerilor Interne nr. 33 din 2 martie 2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 264 din 30 martie 2023.

Prin acesta au fost aprobate „Instrucțiunile tehnice privind organizarea și efectuarea anchetelor de circulație origine-destinație. Pregătirea datelor din anchetă în vederea prelucrării – indicativ DD 506/2022”.

Regulile sunt obligatorii pentru drumurile de interes național administrate prin CNAIR, în timp ce pentru administratorii drumurilor județene și comunale au caracter orientativ, de recomandare.

Cum este măsurat traficul pe șoselele din România

Anchetele O-D reprezintă numai o parte din sistemul de colectare a informațiilor despre circulația rutieră.

CESTRIN utilizează date provenite din recensămintele generale de circulație și din sisteme automate de monitorizare. În funcție de echipamente, acestea permit înregistrarea și clasificarea vehiculelor, iar datele obținute sunt utilizate pentru caracterizarea traficului pe rețeaua rutieră.

În paralel cu o anchetă Origine-Destinație se efectuează și un recensământ al circulației pe categorii de vehicule, tocmai pentru ca eșantionul de mașini chestionate să poată fi corelat cu întregul trafic din secțiunea respectivă.

Metodologia stabilește chiar numărul orientativ de anchetatori în funcție de traficul din ora de vârf. Pentru un post cu mai puțin de 300 de vehicule/oră/sens sunt recomandați între 3 și 5 anchetatori și recenzori, iar la peste 600 de vehicule/oră/sens numărul poate ajunge la 9-11, la care se adaugă șeful postului.

MZA, unul dintre indicatorii esențiali pentru proiectarea drumurilor

Unul dintre indicatorii fundamentali rezultați din monitorizarea traficului este MZA – Media Zilnică Anuală, care exprimă traficul mediu zilnic corespunzător unui an.

Metodologia O-D prevede că rezultatele anchetelor sunt prelucrate și corelate cu traficul recenzat, iar CESTRIN stabilește matricele origine-destinație la nivel de medie zilnică anuală și pe categorii de vehicule.

Astfel, autoritățile nu se bazează doar pe impresia că un drum este „aglomerat”. Numărătorile de trafic arată cât de intens este circulat, iar anchetele Origine-Destinație ajută la stabilirea de unde vine traficul, unde se duce și de ce se deplasează oamenii sau mărfurile.

Combinate cu modelele și prognozele de transport, aceste informații oferă baza tehnică pentru evaluarea nevoilor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii rutiere din România.

sursă imagini: CESTRIN, CNAIR