Specialist în energie: Cum ar putea România să devină independentă energetic, dar și să reducă impactul fenomenelor extreme

Asociația Energia Inteligentă trage un semnal de alarmă asupra necesității pregătirii corespunzătoare pentru evoluțiile viitoare cliamtice, energetice și asigurării necesarului de apă (dezvoltarea rețelelor de distribuție a apei a dus la eliminarea fântânilor, aspect ce crează o vulnerabilitate asupra unor localități în perioadele de secetă).

România trebuie să se concentreze pe amenajarea hidrotehnică a zonelor astfel încât, să se prevină inundațiile și alunecările de teren, dar și să se acumuleze apă pentru populație pentru perioadele secetoase și binențeles să se folosească energia apei pentru producerea de energie electrică, dar și pentru lucrări agricole.

Cerințele mereu crescânde de energie, determinate de dezvoltarea economică, au impus o activitate susținută de studiere și inventariere a resurselor și rezervelor de energie primară.

Înainte de a indica mărimea și repartizarea geografică a rezervelor de energie primară cunoscute astăzi, trebuie să se facă diferențierea între resurse, rezerve și potențial.

Termenul resursă de energie definește cantitatea globală de purtători energie primară spre deosebire de termenul rezervă de energie se referă la acea parte din resurse care poate fi valorificată la nivelul actual al tehnologiei și la un preț de cost acceptabil.

Rezerva potențială se referă la cantitatea medie anuală ce poate fi obținută de la fiecare formă de energie în parte. Potențialul se împarte în :

• potențial teoretic, care reprezintă cantitatea totală a formei de energie respective, considerând un randament de transformare de 100%:
• potențial tehnic, ce se referă la partea din potențialul teoretic ce poate fi valorificată prin utilizarea tehnologiilor actuale, ținând seama de randamentele existente;
• potențialul economic, care indică partea din potențialul tehnic ce poate fi valorificată, la un moment dat, în condiții de fezabilitate economică.

Rezervele de energie se cunosc pentru purtătorii utilizați intens și de mult timp (combustibili fosili, energie hidraulică); pentru celelalte forme de energie s-au făcut estimări globale și s-au evidențiat zonele cele mai favorabile de utilizare.

Studiile efectuate permanent pentru identificarea resurselor de combustibili fosili determină o continuă schimbare a categoriilor de rezerve, acestea trecând din posibile în probabile, din probabile în sigure, din nedescoperite în identificate s.a.m.d.

Resursele de energie primară se pot împărții în trei categorii : securitare, semisecuritare și nesecuritare. Resursele securitare sunt acele resurse care nu sunt influențate de fenomenele meteorologice, putând fi utilizate oricând.

Resursele semisecuritare sunt acele resurse care în general nu sunt influențate de fenomenele meteorologice, dar pot exista situații în care acestea să fie afectate de un anumit fenomen (seceta afectează producția de hidroenergie).

Resursele nesecuritare sunt puternic afectate de evoluțiile meteorologice, fiind dependente total de starea vremii.

Resursele anuale On Shore ale României sunt la un nivel foarte ridicat, practic avem de 5 ori mai multe resurse decât consumăm într-un an.

De remarcat că forma de energie care prezintă unul din cele mai mari potențiale, îndeplinind cel mai bine optimul dintre energie verde și securitară este hidroenergia.

România ar trebui să se concentreze puternic pe hidroenergie și datorită, pregătirilor specifice care trebuie întreprinse pentru a contracara schimbările climatice.

Acestea sunt evidente, în ultimii 20 de ani fiind tot mai dese și tot mai lungi perioadele secetoase, dar și existanța cantităților tot mai mari de precipitații căzute într un interval scurt de timp.

Această situație indică că mult dorita Independență Energetică, nu este doar un mit, teoretic ea poate fi atinsă, fără a afecta securitatea României !

Cum s-ar putea face aceasta ? Cu viziune, gospodari și specialiști.

Text de Dumitru Chisăliță, președinte ”Energie Inteligentă”