Statistică stupefiantă: România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin, în anul 2060. Care este speranţa de viaţă

Populaţia preşcolară şi şcolară a României (0 – 23 ani) este anticipată să scadă de la aproape 3,6 milioane de persoane din perioada 2015-2016, la 3,1 milioane de persoane în 2030 şi la 2,1 milioane în 2060, în contextul în care procesul de îmbătrânire s-a adâncit de la an la an, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). În acest fel, dacă se păstrează scăderea demografică, vor fi cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin ca în 2016.

Potrivit INS, la 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a României a fost de 19.760,3 mii locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10.110,5 mii persoane care reprezinta 51,2% din totalul populaţiei rezidente.

Comparativ cu 1 ianuarie 2015, la 1 ianuarie 2016 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 16,1 mii persoane, ponderea acesteia rămânând constantă (15,5%) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 17,0% la 17,4% (+60,9 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 67,1% din total, în scădere cu 155,2 mii persoane faţă de începutul anului 2015. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 50-54 ani şi 55-59 ani.

În mediul urban locuiesc 10.635,8 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,8%).

La 1 ianuarie 2016, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 89,2% din populaţia totală a regiunii.

Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2016, a fost de 75,54 ani. Femeile au o durată medie a vieţii de 79,05 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (72,09 ani). Din cauza nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban (76,78 ani), a fost superioară celei din rural cu 2,78 ani (74,00 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieţii sunt mai mari în urban decât în rural, diferenţele fiind mai accentuate pentru populaţia masculină (3,16 ani), decât pentru cea feminină (1,81 ani).

În anul 2016, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de – 68,1 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-17,6 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-2,0 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (- 11,6 mii persoane), Sud-Vest Oltenia (-11,5 mii persoane) şi Nord-Est (-9,2 mii persoane).

Evoluţiile semnificative înregistrate în societate precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente și a structurii acesteia pe grupe de vârstă.

O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2016).

Potrivit INS, se anticipează că populația rezidentă tânără, de vârstă preșcolară și școlară, va ajunge în anul 2030 la 3,1 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,1 milioane persoane.

sursa: insse.ro